Simona Ionescu / Redactor Șef

Prințul moștenitor al Serbiei, vizită regală la verișorii români, Nicolae și Alina. I s-a făcut program

Prințul moștenitor al Serbiei, vizită regală la verișorii români, Nicolae și Alina. I s-a făcut program
Nicolae al României nu are voie să poarte titlul de Prinț, acesta fiindu-i retras de bunicul său, regele Mihai I. Însă acest detaliu nu îl oprește să se comporte ca un personaj de viță nobilă ce este și să țină o legătură strânsă cu rudele sale regale din Europa.

Naslednik Filip Karađorđević, Prințul moștenitor al Serbiei a venit în prima sa vizită regală la verișorii din România, la invitația acestora. Împreună cu soția și cei doi copii ai săi, sârbul îi vizitează pe Nicolae al României și pe soția sa. Filip și Nicolae sunt verișori, e important ca și copiii lor, care sunt de vârste apropiate, să se cunoască de mici și să fie în bune relații.

Nicolae al României și Prințul moștenitor Filip al Serbiei,
Verișorii regali, Nicolae al României și Prințul moștenitor Filip al Serbiei, reuniți cu familiile. Sârbii își descoperă rădăcinile și furmusețile țării noastre (Instagram)

Anul acesta eu au decis să stabilească o legătură și mai puternică între familii, astfel că mica prințesă sârbă a fost botezată de unchiul și mătușa din România.

Amintim că în luna mai, Nicolae și Alina au devenit nași de botez pentru fiica verișorilor regali din Serbia. Ei au botezat-o creștin ortodox pe Prințesa Marija, la o săptămână după Paște, ceremonia fiind oficiată de Preafericitul Părinte Patriarh Porfirie al Serbiei.

Nicolae al României, gazdă pentru Prințul moștenitor din Serbia

Cei doi verișori aproape că s-au întrecut în postări. Prințul moștenitor al Serbiei a lăudat foarte mult frumusețea României, vădit impresionat de ce a văzut aici. Verișorii români le-au făcut sârbilor un program plin. Prima oprire a fost la Mânăstirea Curtea de Argeș. Așa cum știți, bunicul lui Nicolae, Regele Mihai I, este înmormântat la Catedrala Episcopală de aici, unde își fac „somnul de veci” toți regii României.

„Bucuroși că Principele Filip și Principesa Danica împreună cu copiii lor Ștefan și Marija, fina noastră, au acceptat invitația să facă o vizită în România pentru prima dată. Am fost tare emoționanți să îi avem ca oaspeți și să îi însoțim la Curtea de Argeș, Sinaia și în capitală, alături de copiii noștri. Cu prilejul acestei vizite, Principele Filip a reluat legătura cu rădăcinile familiei lui, el fiind strănepotul Principesei Marioara”, a anunțat Nicolae al României.

Legătură între români și sârbi, peste secole

La Curtea de Argeș, fostă capitală a Țării Românești și Reședință Mitropolitană în secolele XlV-XVI, Necropolă Regală a României, azi, este simțită legătura istorică și spirituală dintre poporul sârb și poporul român.
Catedrala Episcopală este o ctitorie a Sfântului Voievod Neagoe Basarab.

Aici apare pictat Sfântul Cneaz Lazăr și soția sa, Milica a Serbiei, datorită faptului ca Despina Milica, soția lui Neagoe Basarab era fiica lui Ioan Brancovici, urmașul lui Durad Brancovici, descendent al Cneazului sârb Lazăr.

Prințul moștenitor al Serbiei, vizită regală la verișorii români

„În ultimele zile, am petrecut timp vizitându-i pe dragii noștri nași, Prințul Nicolae și Prințesa Alina, marcând prima noastră ședere de familie în România. Frumusețea acestei țări și istoria sa ne uimesc și ne încântă, la fel ca și bunătatea, ospitalitatea și afecțiunea gazdelor noastre.

Nu împărtășim o astfel de apropiere cu niciuna dintre țările vecine, iar această legătură, care durează de secole, este evidentă printre oameni”, a transmis Prințul Naslednik Filip Karađorđević. El și soția lui au fost impresionați de Castelul Peleș, pe care l-a numit „o minunată construcție regală neo-renascentistă, una dintre cele mai cunoscute clădiri românești din lume”.  Totodată, pentru cei 15.000 de fani pe care îi are pe Instagram, a relatat povestea castelului de la marginea Carpaților într-o postare amplă.

Sursa foto: Instagram

Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.

Recomandarile noastre