Simona Ionescu / Redactor Șef

Reprezentanții Coca-Cola ne-au devoalat misterul aromei de cafeină din băutură. Consumatorii din toată Europa, afectați

Reprezentanții Coca-Cola ne-au devoalat misterul aromei de cafeină din băutură. Consumatorii din toată Europa, afectați
Așa cum am arătat ieri, în România Coca-Cola s-a dovedit că nu conține cafeină propriu-zisă, ci doar aroma acestei substanțe. În paralel, am observat că pe etichetele sticlelor și dozelor din alte țări ale lumii, cafeina apare listată ca ingredient în sine.

Misterul aromei de cafeină din Coca-Cola a fost devoalat, iar acum se știe cum sunt afectați, în fapt, consumatorii din toată Europa. Conform reprezentanților companiei producătoare, în rețetă nu există cafeină propriu-zisă, ci doar aromă de cafeină. Acest detaliu a ieșit abia acum la iveală, în explicația oficială primită de la Coca-Cola România, unde am cerut explicații.

Coca-Cola, băutura inventată de un farmacist, cu scop medical

Una dintre cele mai îndrăgite băuturi din lume, Coca-Cola, a fost inventată de John Pemberton, un farmacist și ofițer american, în timpul cercetărilor sale pentru a-și trata dependența de morfină. În încercarea de a scăpa de acest viciu, el a realizat mai multe experimente cu diverse substanțe, combinând frunze de coca și nuci de kola, ceea ce a dus la crearea primelor versiuni de Coca-Cola. Inițial, băutura a fost folosită ca medicament pentru tratarea dizenteriei și a altor afecțiuni intestinale.

De-a lungul timpului, Coca-Cola a fost recomandată de medici pentru tratarea unor afecțiuni precum diareea și vărsăturile. Chiar și pe front, în lipsa altor medicamente, Coca-Cola a fost și este folosită pentru a combate boala diareică și pentru a preveni deshidratarea.

Europenii nu știu că beau răcoritoare cu aromă, nicidecum un energizant

Multă lume spune că bea Coca–Cola pentru efectele energizante ale băuturii, date de cafeină.

Momentan în Italia sunt loturi care nu menționează faptul că în Coca – Cola se găsește aromă de cafeină (arhivă)

În Italia, pe lista ingredientelor oricărei sticle de Coca-Cola scrie că băutura conține cafeină. Însă, probabil, este vorba despre un lot mai vechi. Noile loturi menționează doar aroma de cafeină. Independent de lămuririle oficiale solicitate companiei Coca–Cola România, site-ul Rețete și Vedete a mers mai departe cu cercetarea pieței europene în ceea ce privește comercializarea acestei băuturi răcoritoare.

Și în Austria, Coca – Cola are pe etichetă mențiunea „aromă de cafeină”, ca în România (arhivă)

Sticlele de Coca-Cola din Ungaria, de exemplu, au cafeina listată ca „aromă de cafeină”. La fel se întâmplă și cu băuturile vândute în Austria, unde cuvântul aromă este prezent în lista de ingrediente ale băuturii.

Ce spun reprezentanții Coca–Cola. E oficial

„Cafeina a fost și continuă să fie folosită în produsele Coca-Cola cu rol de aromă. Este unul dintre ingredientele care ajută la crearea gustului unic Coca-Cola și este încadrată, conform legislației specifice, la categoria „arome”. Este folosită într-o cantitate redusă, respectiv 32 mg într-o doză de 330 ml de produs.

Rețeta de Coca-Cola nu s-a modificat, dar ceea ce s-a schimbat a fost modul de listare a ingredientelor, pentru a respecta cele mai recente reguli de etichetare din cadrul Regulamentului European în vigoare.

Coca – Cola în Ungaria respectă deja noile reglemenări europene în etichetarea produselor (arhivă)

Conform legislației specifice, cafeina poate fi adăugată în produse și cu scop fiziologic. În aceste situații, cafeina nu mai este considerată aromă, iar cantitatea este mult mai mare (peste 150 mg/l), iar regulile de etichetare sunt, de asemenea, diferite, presupunând adăugarea unor declarații suplimentare.

Nu este însă cazul produselor Coca-Cola Original sau Coca-Cola Zero Zahăr, unde cafeina este adăugată doar ca aromă, deci într-o cantitate mult mai mică”, a transmis Echipa Coca-Cola România.

Surse foto: Pixabay, arhivă

Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.

Recomandarile noastre