Aseară, Judecătoria Ploiești a emis mandat de arestare pentru Cornel Dinicu, cel care a construit Ferma Dacilor lângă Tohani fără a avea toate autorizațiile legale. În incendiu care a mistuit tot și unde au ars și 7-8 oameni a murit și fiul lui Dinicu, în vârstă de 11 ani. Al optulea cadavru nu a fost găsit nici acum. Doar niște mici fragmente osoase au fost recoltate din cenușă și au fost trimise la laborator pentru a se stabili dacă sunt umane sau resturi de la vreun animal.
S-a „topit” al optulea trup ca în butoiul lui Dincă din Caracal, căci dinspre pompieri a transpirat informația că incendiul a degajat o temperatură de circa 1000 de grade? Că s-ar fi topit și farfuriile de porțelan!
Dar de ce nu s-a întâmplat același lucru și cu un alt cadavru? Întrebare fără răspuns. Deocamdată. Căci nu există până la acest moment niciun raport-expertiză al criminaliștilor, al specialiștilor în incendii de la Institutul din Petroșani (care au făcut cercetări și în cazul Colectiv) sau al pompierilor de la IGSU.
La dosarul penal nu există expertize științifice
Nu sunt gata nici expertizele pentru instalația electrică, pentru cea de apă sau cea care relevă ce materiale de construcție s-au folosit la casa lui Cornel Dinicu, de unde a izbucnit focul, și la restul anexelor care au ars. Era sau nu tratat ignifug lemnul? Aceste probe lipsesc acum din dosarul procurorului, care și-a scris referatul pentru instanță pe baza unor mărturii ale persoanelor scăpate din incendiu și al actelor ridicate din primăria Gura Vadului, județul Prahova. Din acestă cauză, anchetatorul a consemnat în același referat pe care l-a prezentat judecătorului că există trei posibile cauze ale incendiului, ultima fiind „mâna criminală”.
Așadar, fără să existe probe certe de vinovăție pentru moartea acelor copii și adulți, instanța Judecătoriei Ploiești a decis arestarea pentru 30 de zile a lui Cornel Dinică.
De ce a fost arestat Cornel Dinicu și ce pedeapsă riscă
Infracțiunea de care este acuzat, cred eu, este la acest moment pentru publicul care așteaptă un verdict al autorităților. Cornel Dinicu este cercetat pentru săvârşirea infracţiunii de distrugere din culpă prev. de art. 255 alin. (1) și alin. (2) Cod penal, raportat la art. 254 alin. (2) Cod penal (distrugerea din culpă care a avut ca urmare un dezastru).
După cum se vede, nu e vorba de ucidere din culpă, așa cum au scris sau transmis aseară majoritatea jurnaliștilor. Pentru fapta de care e acuzat așa-zisul proprietar al Fermei Dacilor, Codul penal prevede:
Art 255. al.1- Distrugerea, degradarea ori aducerea în stare de neîntrebuinţare, din culpă, a unui bun, chiar dacă acesta aparţine făptuitorului, în cazul în care fapta este săvârşită prin incendiere, explozie sau prin orice alt asemenea mijloc şi dacă este de natură să pună în pericol alte persoane sau bunuri, se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amendă.
al.2 – Dacă faptele au avut ca urmare un dezastru, pedeapsa este închisoarea de la 5 la 12 ani.
Art 254. al 2 – Dezastrul constă în distrugerea sau degradarea unor bunuri imobile ori a unor lucrări, echipamente, instalaţii sau componente ale acestora şi care a avut ca urmare moartea sau vătămarea corporală a două sau mai multor persoane.
Deocamdată, vinovăția lui Dinicu și a proprietarilor din acte, arestați și ei la domiciliu, nu este dovedită pentru dezastrul produs. Doar expertizele specialiștilor pot stabili acest lucru. Deja avocații inculpaților au făcut recurs împotriva măsurii arestării.
Întregul caz, prin informațiile furnizate, ba pe surse, ba prin declarațiile ambigue ale unor autorități, ba pe fragmente din interviuri vechi date de Cornel Dinică, a fost canalizat către o anume situație: lipsa autorizațiilor de construcție și a avizului ISU Prahova. „Mâna criminală” trebuie căutată în trecutul sau prezentul lui Dinicu.
Puteți citi mai mult despre acest caz în articolul „Mult zgomot pentru nimic. Adevărul a ars la Ferma Dacilor a misteriosului Cornel Dinicu”, publicat de mine azi, în evz.ro.
Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Ne puteți urmări și pe Google News sau pe pagina noastră de Facebook