Nicu Covaci a murit cu o zi înainte de Ziua Timișoarei, dar în timp ce pe scena în aer liber din Parcul Rozelor se interpreta spectacolul „Meșterul Manole”. Este un proiect de operă-rock al formației Phoenix, început în anul 1972 și cristalizat în 1973, însă needitat niciodată pe disc din cauza cenzurii din perioada comunistă. Versurile operei au fost scrise de către Victor Cârcu, lui aparținându-i și indicațiile scenice. Dacă s-ar fi concretizat atunci, „Meșterul Manole” ar fi reprezentat prima operă-rock românească, cu scenariu, costume, coruri și actori.
Nicu Covaci și-a „ales” momentul plecării din viață
Știindu-i starea, directorul Spitalului Județean din Timișoara, dr. Dorel Săndesc, ne-a mărturisit că s-a gândit că, poate, Nicu Covaci va „pleca” în timpul spectacolului. Și așa a fost.
Unii spun că Nicu Covaci și-a „ales” momentul. Deja de săptămâni, veștile despre starea sănătății lui nu mai erau decât îngrijorătoare. Diagnosticul venise în primăvară, a urmat o operație, câteva săptămâni în care părea că va fi bine. Apoi restul. În ultima lună, artistul de legendă a fost internat în secția Anestezie, Terapie Intensivă a Spitalului Județean din Timișoara. Medicii și întreg personalul s-au asigurat că îi oferă un final demn.
Soția lui Nicu Covaci vine în țară
În momentul redactării acestui articol, Ivona, partenera de viață a lui Nicu Covaci este în drum spre Timișoara. Cei doi au fost căsătoriți și au trăit zeci de ani, în Spania.
Nicu Covaci a plecat din țară în anul 1976 cu pașaport și un bilet „one way” spre Amsterdam, pe care i l-au dat comuniștii ca să scape de el, considerat un „element perturbator” al societății. Pentru tânăra generație de atunci, care iubea teribil trupa Phoenix, a fost o lovitură. Mai ales că venea după plecarea din țară a solistului trupei, Moni Bordeianu.
Covaci a trăit pentru puțin timp în Olanda, apoi în Germania, unde a profesat mai ales ca artist plastic și profesor de pictură. Cea mai mare parte a vieții însă, a trăit-o în Spania. În 1985 a cunoscut-o pe poloneza Ivona, cu care s-a căsătorit și, ulterior, s-au stabilit acolo.
Întrebat care este secretul relației de zeci de ani cu aceeași femeie, liderul formației Phoenix mărturisea mai demult, că exact distanța și deplasările dese au păstrat aprinsă pasiunea dintre ei. În plus, soția lui Nicu Covaci avea „altă cultură, alt gust”, fiind fiica unui cunoscut bijutier. Femeia nu și-a dorit niciodată publicitate și nici Nicu Covaci nu a ținut să o expună, conștient că viața de familie e firesc să fie trăită în intimitate.
Detalii despre înmormântarea lui Nicu Covaci și unde va fi expus sicriul
Luni, sicriul cu trupul lui Nicu Covaci va fi expus public, astfel încât toți cei care l-au iubit și respectat să îi poată aduce ultimul omagiu.
„I-am propus primarului Filarmonica, ca locație, părea foarte deschis”, a declarat dr. Săndesc. În seara în care s-a aflat despre moartea artistului, primarul Dominic Fritz a anunțat că va deschide Casa de Cultură a Municipiului, pentru acest moment omagial.
Cunoscută și sub numele de „Sala Lira”, Casa de Cultură însă nu se bucură de poziția ultra-centrală pe care o are, vizavi de sediul primăriei, Filarmonica „Banatului”. Locația propusă inițial de primar este poziționată pe o străduță lăturalnică, în cartierul în care a copilărit Nicu Covaci.
„Vom deschide Casa de Cultură pentru toți cei care doresc să își reamintească de el și să își ia rămas bun. Voi reveni cu detalii”, a menționat primarul Dominic Fritz, vineri noaptea, pe Facebook. Postarea lui a iscat un val de nemulțumiri în rândul timișorenilor, revoltați la gândul că lui Nicu Covaci nu i se acordă onoarea cuvenită.
Conform dr. Săndesc, pe care l-a legat o mare prietenie de Nicu Covaci, după o zi sau două, Nicu Covaci va fi înmormântat, cu toate onorurile cuvenite, în Cimitirul Eroilor din Timișoara. Tot acesta ne-a confirmat că primarul orașului ar fi decis, sâmbătă în jurul prânzului, ca sicriul lui Nicu Covaci să fie expus în clădirea Filarmonicii de stat „Banatul” din Timișoara. „Primarul mi-a confirmat că la Filarmonică va fi depus Nicu Covaci!”, ne-a mai transmis dr. Săndesc.
Amintiri din tinerețea Phoenix
Persoane publice din Timișoara, continuă să rememoreze momente emoționante trăite de-a lungul vieții lui Nicu Covaci.
„Azi, 3 august 2024, îl plângem pe Nicu Kovacs care a plecat ieri dintre noi. Nu există o mai elocventă prezență a spiritului Timișoarei decât existența acestui muzician rebel și a trupei Phoenix. Este trupa generației mele, băieții ne-au cântat la banchetul de absolvire promoția 1973 de la Liceul CD Loga, a fost o victorie incredibilă atunci. Evident, s-au pus condiții, pletele au fost prinse cu agrafe, s-a cerut ținută standard cu pantaloni negri etc.
Ceea ce nu s-a putut prinde cu agrafe, lanțuri și chingi era muzica Phoenix, care suna a libertate. L-am cunoscut pe Nicu, am făcut interviuri cu el la TVR Timișoara, am scris despre fuga în Germania în cartea mea, Frontieriștii. Vine o vreme a despărțirii. Phoenix nu are (încă?) un loc memorial în Timișoara, pe care îl visa Ionel Marchiș, impresar, fostul nostru coleg de clasă. Și el a plecat prea grăbit, înainte de a împlini proiectul”, a scris pe rețelele sociale jurnalista Brîndușa Armanca, fost director al TVR Timișoara și al ICR Budapesta.
Legământul meșterului Manole
Amintim că opera-rock Mașterul Manole, pe care Phoenix nu a mai apucat să o finalizeze, a fost reluat de Josef Kappl (fost component al formației) în 2008, în afara contextului Phoenix, fiind finalizat în 2013, când a avut loc premiera. Muzicianul spunea într-un interviu că acesta este cea mai importantă lucrare a sa. „Opera Meșterul Manole este lucrarea mea de căpătâi, lucrarea vieții mele. Ea exprimă toată personalitatea și integritatea mea muzicală. Visul meu neîmplinit rămâne realizarea unei reprezentații scenice, cu un producător și un regizor și cu posibilitatea unei pregătiri temeinice”, spunea Josef Kapl.
Sursa foto: Adrian Pîclișan
Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Ne puteți urmări și pe Google News sau pe pagina noastră de Facebook