Simona Ionescu / Redactor Șef

Un nou episod din saga caselor familiei Iohannis. Au mai înregistrat o pierdere

Un nou episod din saga caselor familiei Iohannis. Au mai înregistrat o pierdere
Conflictele legate de proprietățile familiei Iohannis continuă după ani de procese și controverse. Statul și justiția marchează încă o rundă importantă în această saga.

Statul Român mai câștigă o bătălie importantă în dosarul caselor familiei Iohannis. Marți, Tribunalul Sibiu a decis, pe fond, că Administrația Județeană a Finanțelor Publice Sibiu este proprietarul celeilalte jumătăți a imobilului din centrul istoric al orașului, situat pe strada Nicolae Bălcescu nr. 29. 

Este vorba despre casa pentru care fostul președinte Klaus Iohannis este deja obligat să plătească despăgubiri către stat.

Iohannis a pierdut și cealaltă jumătate a casei din centrul orașului Sibiu

„Admite acţiunea formulată de reclamantul Statului, prin Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Braşov – Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Sibiu, în contradictoriu cu pârâta B.R., având ca obiect constatare nulitate act juridic.

Constată nulitatea absolută a Certificatului de moştenitor nr. 7 din 6 februarie 2012, emis de Biroul Notarial ‘Bucşa Radu Gabriel şi Asociaţii’, în ceea ce priveşte includerea în masa succesorală a imobilului situat în localitatea Sibiu, str. Nicolae Bălcescu, nr. 29… Dispune radierea dreptului de proprietate al pârâtei din Cartea Funciară… şi intabularea dreptului de proprietate al reclamantului cu cota de 32.459/43.100 asupra imobilului și cu cota de 1/1 asupra celeilalte jumătăți, cu titlu de moştenire”, se arată în minuta publicată pe site-ul Tribunalului Sibiu.

Un nou episod din saga caselor familiei Iohannis. Au mai înregistrat o pierdere
Carmen și Klaus Iohannis au mai înregistrat o pierdere

Astfel, judecătorii au admis acțiunea formulată de Statul Român, prin ANAF, și au stabilit că certificatul de moștenitor emis în 2012 este lovit de nulitate absolută, în măsura în care includea acest imobil în masa succesorală. Concret, instanța a dispus radierea dreptului de proprietate al pârâtei din cartea funciară și intabularea Statului Român ca proprietar, cu cotele stabilite prin hotărâre, inclusiv asupra celeilalte jumătăți a clădirii.

Iohannis a refuzat să plătească despăgubiri la ANAF

În paralel, ANAF cere familiei Iohannis să achite despăgubiri pentru lipsa de folosință a jumătății de imobil care aparține statului. Instituția susține că aceste demersuri fac parte dintr-o strategie mai amplă de recuperare a prejudiciului produs prin folosirea unei proprietăți care nu le aparținea legal. 

Cum plata voluntară a fost refuzată, ANAF a cerut instanței și instituirea unor măsuri asigurătorii asupra bunurilor familiei Iohannis, pentru a garanta recuperarea banilor.

Reprezentanții Fiscului au transmis că vor continua toate acțiunile legale necesare pentru apărarea intereselor Statului Român. Separat, în decembrie 2025, ANAF a atacat cu apel decizia Tribunalului Sibiu prin care a fost respinsă cererea de sechestru asigurător, dosarul urmând să fie judecat de Curtea de Apel Alba.

Casele lui Iohannis, o poveste veche, cu acte contestate și dosare plimbate

Istoria caselor familiei Iohannis se leagă de două imobile diferite din centrul Sibiului, fiecare cu propriul traseu juridic. Primul este imobilul de pe strada Nicolae Bălcescu nr. 29, o clădire naționalizată în perioada comunistă și revendicată după 1990. În 1991, Nicolae Baștea a lăsat prin testament casa mai multor rude, printre care Carmen Iohannis și mama sa. 

Pe baza acestui testament, ele au obținut în instanță anularea naționalizării și au intrat în posesia imobilului. Ulterior, statul a contestat legalitatea moștenirii, iar după ani de procese, instanțele au stabilit că familia Iohannis nu mai are drepturi asupra unei părți din clădire. În prezent, ANAF a obținut recunoașterea dreptului de proprietate al statului și cere despăgubiri pentru folosirea imobilului.

Al doilea imobil este cel de pe strada Gheorghe Magheru nr. 35, ajuns în posesia familiei Iohannis pe baza unor acte de moștenire care au fost ulterior declarate false. În acest caz, Curtea de Apel Brașov a anulat definitiv actul de proprietate în 2015, iar familia a pierdut casa. Deși instanțele au constatat nelegalități, nu a fost finalizată nicio urmărire penală.

Vrei să critici sau să lauzi ceva? Atunci nu ezita să ne scrii în Comentarii! Exprimă opinia într-un limbaj civilizat!

Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.

Recomandarile noastre
Stiri parteneri