Orașul subteran al „Oamenilor șopârlă”. Povestea interzisă a unei civilizații superioare intelectual și tehnologic
Povestea inginierul minier pe nume G. Warren Shufelt care a fost publicată pe prima pagină a ziarului Los Angeles Times, a stârnit senzație. Orașul Oamenilor șopârlă a rămas însă, până în ziua de azi, un mister.
Warren Shufelt, un inginer în geofizică, specializat în minerit, a inventat un dispozitiv pe care l-a numit „radio X-ray”, un aparat care, potrivit acestuia, putea detecta tuneluri și metale prețioase sub pământ prin analizarea semnalelor electrice.
În vara anului 1933, în timp ce căuta zăcăminte de petrol și minerale în centrul Los Angeles-ului, aparatul său ar fi găsit o structură neobișnuită sub Biblioteca Publică Centrală și dealul Fort Moore.
Shufelt a descris un labirint complex de tuneluri ventilate și camere elaborate, extinse la mii de picioare sub străzile orașului, dispuse în formă de șopârlă, având „capul” sub Elysian Park și „coada” sub Biblioteca Centrală.
Potrivit unei legende a tribului Hopi (nativi americani din nordul Arizonei, care locuiesc de milenii în regiunea cu canioane și păduri dese), se spune că printre strămoșii acestui trib s-a numărat o civilizație inteligentă de umanoizi reptilieni, numiți „Frații șerpi” sau „Oamenii șopârlă”.
Aceștia ar fi construit baze subterane masive în sud-vestul Statelor Unite, Mexic și America Centrală pentru a scăpa de o catastrofă, posibil un meteorit. Shufelt a aflat această poveste de la un șef Hopi pe nume Little Chief Greenleaf, care i-a confirmat că hărțile sale indică o așezare sub Los Angeles.
Legenda sugerează că acești locuitori antici, superiori intelectual și tehnologic oamenilor moderni, foloseau soluții chimice misterioase pentru a săpa prin rocă solidă și a crea orașe capabile să găzduiască mii de familii, cu provizii de hrană și apă.

Convins de descoperirea sa, inginerul Shufelt a obținut autorizații de la autoritățile locale pentru excavări.
La o întâlnire cu reprezentanții districtului, s-a încheiat un acord. Autoritățile acopereau cheltuielile, proprietatea urma să fie restaurată, iar orice comori ar fi fost găsite, inclusiv presupusele 37 de tăblițe de aur masive, fiecare de peste un metru lungime și 35 cm lățime, conținând înregistrări despre originile omenirii ar fi fost împărțite în mod egal.
Proiectul a demarat pe North Hill Street, cu un puț săpat inițial la 250 de picioare adâncime. Shufelt a cartografiat zona, susținând că aparatul său detectase 285 de tuneluri, 16 depozite de aur și „camere de 9.000 de picioare pătrate”.
Povestea a explodat în presă în ianuarie 1934, când Los Angeles Times a publicat un articol pe prima pagină, scris de Jean Bosquet, intitulat „Lizard People’s Catacomb City Hunted”.
Articolul descria căutarea unui oraș pierdut plin de comori și înregistrări, incluzând o hartă detaliată a tunelurilor în formă de șopârlă și o ilustrație artistică a „oamenilor șopârlă” la muncă. Știrea s-a răspândit prin Associated Press în toată țara, captivând un public afectat de criză economică, dar dornic de povești despre bogății ascunse.
Aventura s-a încheiat brusc. Pe 5 martie 1934, proiectul a fost oprit de oficialii județului, care au anulat contractul și au sigilat puțurile. Motivele oficiale includ dificultăți tehnice, de la bolovani denși și noroi după trecerea pânzei freatice până la lipsa fondurilor, dar se speculează că au existat presiuni externe.
Vrei să critici sau să lauzi ceva? Atunci nu ezita să ne scrii în Comentarii! Exprimă opinia într-un limbaj civilizat!
Jurnalistă cu peste 20 de ani de experiență, a debutat ca redactor la cotidianul Tineretul Liber, apoi a contribuit la dezvoltarea altor proiecte. A scris pentru „Evenimentul Zilei”, „Curentul”, „Monitorul de București”, revistele „Felicia” și „Taifasuri”. Din anul 2021 este activă pe site-ul Rețete și Vedete. La toate publicațiile enumerate a publicat articole pe actualitate, lifestyle, monden, medicină naturistă, sănătate, reportaje, religie, horoscop, editoriale.
Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Ne puteți urmări și pe Google News sau pe pagina noastră de Facebook