Horia Colibășanu a participat la 23 de expediții internaționale de-a lungul carierei, fiind românul cu cele mai mari performanţe în alpinismul de altitudine, cu opt „optmiari” urcați.
Stomatolog de profesie, Horia Colibășanu este singurul român care a reușit ascensiunea vârfurilor Annapurna (8.091 m, în 2010), K2 (8.611 m, în 2004), Dhaulagiri (8.167 m, în 2007) și Shishapangma (8.013 m, în 2014), toate din Himalaya, toate de peste 8.000 de metri, toate incluse în Top 5 vârfuri mortale din lume, toate fără să folosească oxigen suplimentar și fără să fie ajutat de șerpași.
E singurul român căruia British Alpine Club i-a acordat distincția „Spirit of Mountaineering”, (Piolets d’Or, 2009) din partea British Alpine Club, cel mai vechi club montan din lume. În 2017 a primit cea mai importantă distincție pe care o poate acorda președintele României: Ordinul Național “Steaua României”, grad de Cavaler. Este cetățean de onoare al orașelor Timișoara și Slatina.
Everestul a devenit al optulea vârf de peste 8.000 m din palmaresul sportivului. E și o premieră pentru România având în vedere ascensiunea prin practicarea alpinismului pur. În 2014, Horia Colibășanu a cucerit vârful K2 (8.611 m) din Pakistan, fără oxigen suplimentar și tot fără șerpași. Apoi a mai cucerit Manaslu (8.163 m), Dhaulagiri (8.167 m), Shishapangma (8.027 m), Annapurna (8.091 m), Makalu (8.463 m), și Lhotse (8.516 m).
Cine este partenerul de escaladă al lui Horia Colibășanu
Marius Gane are o experiență de peste 30 de ani în alpinismul de mare altitudine. A făcut parte din prima expediție integral românească pe Everest, în 2003. A realizat premiere românești pe mai multe trasee de mare dificultate precum vârful Denali (6194 m., Alaska) pe ruta West Rib și ascensiunea Nanga Parbat (8126 m.) pe fața Rupal, considerat cel mai înalt versant din lume (4600 m. diferență de nivel). Din anul 1988 activează ca salvator montan, voluntar în echipa Serviciului Public Salvamont Argeș (zona Făgăraș Sud).
Kangchenjunga, muntele locuit de un zeu ostil
Kangchenjunga este un gigant situat de-a lungul graniței dintre Nepal și India, într-unul dintre cele mai izolate locuri din Himalaya. În unele zile, senine, poate fi văzut și de la 110 kilometri depărtare, din India. Este încărcat de legende, fiind considerat lăcașul unui zeu ostil, credință întărită de vremea imprevizibilă și avalanșele frecvente.
Statistic, este al doilea cel mai periculos munte din lume. Datele din 2021 arată că 1 din 4 alpiniști care au încercat să îl urce au murit pe traseu. După prima ascensiune realizată în 1955 de o expediție britanică, au mai trecut 22 de ani până la o nouă reușită. În plus, din respect pentru credințele localnicilor, niciun alpinist din primele două expediții nu a pus piciorul pe cel mai înalt punct al muntelui, considerat sacru, oprindu-se cu câțiva metri înainte de cota maximă.
Kangchenjunga a păstrat până astăzi reputația de „vârf neatins”. Pentru alpinismul din România încă reprezintă o provocare majoră: a rămas singurul optmiar (munte de peste 8000 de metri) neurcat de români.
Horia Colibășanu a renunțat la ascensiune în urmă cu 10 ani
Horia Colibășanu se reîntâlnește cu Kangchenjunga după 10 ani de la prima sa încercare. În 2012, a renunțat la ascensiune cu 100 de metri înainte de vârf. Un perete de stâncă nu a putut fi depășit la timp pentru întoarcerea în siguranță în ultima tabără.
La începutul lunii aprilie a acestui an, sportivul din Timișoara va porni spre Nepal alături de alpinistul Marius Gane. Anul trecut, cei doi au făcut echipă în Dhaulagiri, alt optmiar dificil din Himalaya. Prima parte a expediției se va desfășura pe o rută de apropiere de baza muntelui, la 5200 metri altitudine. Sportivii români vor face ascensiunea, ca de obicei, fără oxigen suplimentar și fără ajutor din partea șerpașilor.
Expediţia “Kangchenjunga 2022” este un proiect al Clubului Sportiv Alternative Timișoara, afiliat la Federația Română de Alpinism și Escaladă.
Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Ne puteți urmări și pe Google News sau pe pagina noastră de Facebook