Vama Veche, istoria unuia dintre cele mai îndrăgite locuri de pe litoralul românesc. Puțini știu cine au fost primii locuitori

Lucru de puțini știut: satul Vama Veche a fost întemeiat de găgăuzi, iar în vremea lor ținutul s-a numit Yilanlâk, adică Șerpăria. Asta pentru că era plin de șerpi. Povestea locului este dezvăluită de Cristian Cealera în volumul Poveștile Mării Negre.

Suntem la începutul secolului al XIX-lea. Despre Arslan (Leul), se spunea că în tinereţe fusese un oştean la fel de feroce ca animalul căruia îi purta numele. Și-a câștigat numele pe câmpul de luptă, în urma faptelor sale. Arslan şi alte câteva sute de găgăuzi fuseseră printre cei mai viteji oşteni ai ţarului Alexandru ce asediaseră cetatea Silistra, la 30 mai 1810, forţându-i pe otomani să se predea. Istoria a consemnat că la 23 noiembrie, în același an, războiul s-a încheiat cu învingerea definitivă a lui Ahmed Paşa, care s-a și predat ruşilor victorioşi.

Găgăuzii care ll-au învins pe Ahmed Pașa

După predarea pașei, rușii le-au dat libertate găgăuzilor care luptaseră pentru ei să facă ce voiau. Urma ca războinicii să revină acasă. Au încărcat prada de război în căruțe și au plecat. Practic, se puteau întoarce acasă, dar acasă era o noțiune mai degrabă abstractă pentru oamenii care, jumătate de viață au luptat pe diferite fronturi. Arslan şi ai săi nu mai stătuseră într-un loc de mai bine de zece ani. Fiul lui Arslan, Asil, se născuse în timpul războiului, pe  meleaguri străine.

Iar mesajul transmis din partea țarului era că, liberi de acum, găgăuzii se puteau opri să trăiască oriunde, chiar și în Dobrogea. Plecați să caute un nou „acasă”, găgăuzii au ajuns pe malul mării exact la apus și au decis să înnopteze acolo. Au ridicat corturile, la marginea unei movile, iar femeile s-au apucat să pregătească hrana, carne de vită sărată ţinută în loc uscat şi rece, sub coviltirul deschis al căruţelor.

Șerpii nu i-au speriat pe găgăuzi. Au rămas în Vama Veche și i-au spus locului Șerpăria

Povestea lui Cristian Caelera îl surprinde pe Arslan singur pe marginea unui povârniş abrupt, admirând apele ce se spărgeau de stânci nu departe de el. Începu să mestece tutun, probabil amintindu-și ultimele momente ale războiului și gândindu-se la ce aveau de făcut mai departe, el și ostașii săi.

În timp ce Arslan  medita, a auzit strigăte teribile. Când a ajuns în tabăra voinicilor săi, lumea era terifiată. „Yilanlâk” strigau cu toții. Șerpi lungi şi veninoşi ieşiseră pe câmpul unde se jucau copii şi mişunau peste tot. Unul îl muşcase pe Asil, iar copilu era deja tratat de vraciul taberei.  Încet, încet, șerpii au fost alungați și spiritele s-au calmat. Obosiți de drum, găgăuzii au mâncat, apoi s-au culcat.

A doua zi, dimineață, oamenii s-au sfătuit despre ce era de fpcut, și au decis să rămână acolo, la malul mării, în ciuda șerpăriei. Și-au construit un sat și au rămas acolo jumătate de an, apoi au plecat spre Bugeac, lăsând în urmă satul lor abia ridicat. După ei, la Yilanlîk s-au stabilit alții: tătari, mocani, rumâni dobrogeni, ruşi scopiţi ce fugeau de Biserica Ţaristă şi multe alte neamuri, mai scrie autorul.

Satul întemeiat de ei în Dobrogea, Yilanlâk, Şerpăria, există și azi, dar numele i-a fost schimbat atunci când în apropiere s-a stabilit graniţa cu Bulgaria şi de aceea îl ştim sub numele de Vama Veche, povestește scriitorul Cristian Cealera în volumul Poveștile Mării Negre.

Motivul pentru care au emigrat găgăuzii

Cu o prezență de peste 1000 de ani, găgăuzii sunt una dintre cele mai vechi minorități de pe teritoriul României. În județul Constanţa, cea mai mare minoritate de găgăuzi se găsește  în Vama Veche.

După anexarea Basarabiei de către Rusia (1812), majoritatea găgăuzilor au emigrat în sud-estul României, beneficiind de privilegii din partea rușilor. Doar o mică parte au rămas în Dobrogea. Fără școli în care să își studieze limba, au fost asimilați de  populația majoritară. În anul 1930, numărul găgăuzilor din judeţele Tulcea şi Constanţa era de aproximativ 1.000 de persoane, însă la recensământul din 2002, doar 45 de persoane s-au declarat de etnie găgăuză.

În prezent, Vama Veche e una din destinațiile de vacanță la mare cele mai iubite de românii care vor să se bucure de natură și de o atmosferă mai boemă, relaxată.

Sursa foto: Adrian Pîclișan