Vânător și pescar, marele scriitor Mihail Sadoveanu avea un fix. Nu făcea asta niciodată, indiferent de circumstanțe – Fotografii senzaționale

Vânător și pescar, marele scriitor Mihail Sadoveanu avea un fix. Nu făcea asta niciodată, indiferent de circumstanțe – Fotografii senzaționale
A fost una dintre marile figuri ale României, dar sunt puțini cei care știu cu adevărat cum a fost omul Mihail Sadoveanu.

Celebrul Mihail Sadoveanu era permanent înconjurat de prieteni, care știau că acesta nu trece peste un lucru. Iată despre ce e vorba.

Vânător și pescar, marele scriitor Mihail Sadoveanu avea un fix. Nu împrumuta niciodată bani, indiferent de circumstanțe

Îndrăgostit de pescuit și vânătoare, istoria spune că marele Mihail Sadoveanu nu se uita niciodată la bani când trebuia să-și achiziționeze arme sau undițe de ultimă generație. De altfel, el a avut și o colecție de undițe și arme cu totul extraordinară, cu piese aduse tocmai de la Londra, care în acest moment e expusă în casa memorială din Iași.

Și tot în acel loc minunat, încărcat de istorie, turiștii care vor să știe mai multe despre Mihail Sadoveanu vor putea vedea și o „cameră a pasiunilor”, unde sunt expuse și o pereche de coarne de cerb, dar și un cocoș de munte împăiat. Potrivit declarațiilor muzeografului Lăcrămioara Balint, soția lui Sadoveanu ar fi declarat la un moment dat că marele scriitor nu se supăra daca pierdea un manuscris, dar se enerva cumplit dacă nu-i venea la timp o comandă de la Londra.

Ce epigramă i-a făcut Păstorel Teodoreanu

Pe cât de bogat era, sub nici o formă Sadoveanu nu ar fi dat vreun leu cu împrumut. Și, spun cârcotașii, avea și el momente când uita să mai returneze datoriile. Din acest motiv, Păstorel Teodoreanu, finul lui Sadoveanu, i-a scris nașului și o epigramă obraznică, însă care i-a amuzat pe toți prietenii din lumea bună.

„Dac-ai să mori (căci ar fi cazul)/ Să nu-mi laşi francii /Să-mi laşi obrazul/ Să-mi fac bocancii”.

Lăsând la o parte aceste lucruri, Sadoveanu rămâne unul dintre cei mai mari prozatori pe care i-a avut vreodată România. Iar celebrele sale povestiri „Neamul Șoimăreștilor”, „Hanul Ancuței” sau „Baltagul” vor rămâne întru eternitate în sufletul românilor.

Sunt puțini cei care știu că în anul 1948, după ce regele Mihai a abdicat, Sadoveanu a primit cele mai înalte poziții acordate vreodată unui scriitor. De asemenea, el a fost cel care va modifica alfabetul limbii române, înlocuind litera â cu î, din funcția de președinte al Consiliului Științific al Academiei.