Cum preparau borș în casă bunicile noastre. Rețeta care îți face ciorba bună

Această zeamă acrișoară cu gust plăcut, pregătită în casă așa cum o făceau buncile și străbunicile noastre și o mai fac azi femeile de la țară, este foarte hrănitoare datorită vitaminelor B și C, betacarotenului și  e foarte sănătoasă pentru stomac. Borșul ajută mistuirea mâncării și este recomandat oamenilor suferinzi, dar și celor sănătoși. Nu se prepară greu și se află la îndemâna oricui, fără cheltuială mare.

Borșul proaspăt trebuie să înlocuiască în bucătărie celelalte mijloace întrebuințate pentru acrit care se găsesc în comerț.

Rețeta preparării borșului

Pentru gospodinele care nu știu cum se pregătește borșul în casă, vă dăm rețeta pe care o foloseau bunicile și străbunicile noastre.

Luăm trei sau patru pumni de tărâțe de grâu, cumpărate din comerț sau din piață, un pumn de mălai, câteva resturi de pâine neagră și le punem într-un borcan, ca cel pentru murături, în care să încapă 7 sau 8 litri de apă. Amestecăm această compoziție cu o lingură de lemn și  punem apă călduță așa încât să facem un aluat vârtos. Folosiți cam 2-3 căni de apă. Lăsăm borcanul acoperit cu o farfurioară sau un capac până a doua zi, când mestecăm din nou compoziția cu lingura ca să omogenizăm.

Punem niște crenguțe de vișin și leuștean, în așa fel încât să capete miros plăcut borșul, apoi completăm borcanul cu apă până sus. Îl lăsăm la loc cald două trei zile, când îl gustăm să vedem dacă e acru.

Când se pune borșul în ciorbă

Borșul astfel pregătit îl întrebuințăm la ciorba pe care dorim să o facem renunțând astfel la zeama de lămâie sau la oțet sau la borșul la plic care se găsește azi în magazine.

Este de ținut seamă că borșul va fi folosit numai la dregerea ciorbei, adică după ce carnea și zarzavatul s-au fiert îndeajuns. Borșul se pune în ciorbă la final, se lasă să dea în clocot odată cu verdeața tocată și adăugată. Apoi se stinge focul, se pune capacul pe oală, iar ciorba poate fi servită la ora mesei.

Nu arunca tărâțele rămase în borcan!

La oala cu ciorbă ai folosit, să zicem, 1 litru de borș. Restul de borș a rămas în borcan, 5-6 litri. Pune-l în sticle și păstrează-l la frigider.

În borcan trebuie să rămână o cantitate din drojdia de tărâțe, mălai și pâine îmbibată cu lichid. Această drojdie se numește huști sau huște. Se păstrează doar jumătate din cantitate, pentru a obține peste câteva zile un alt borș folosind aceeași metodă și aceleași ingrediente ca prima oară. Dacă vreți, puteți renunța la pâinea neagră și să completați doar cu tărâțe de grâu, mălai, frunză de vișin și leuștean. Bunicile numeau această operațiune repetitivă „umplerea borșului”.