Cea mai veche casă din București. A fost a unui negustor armean

Un loc plin de farmec în inima Capitalei. Aproape de Biserica Armenească, sunt câteva străzi liniștite, cu clădiri spectaculoase. Acolo se află cea mai veche casă din Capitală, casa Melik. Azi, găzduiește Muzeul Theodor Pallady.

Cea mai veche casă din București

Casa Melik este singura din București care a rămas în picioare de 400 de ani. Se află aproape de Biserica Armenească, pe strada Spătarului la numărul 22. A fost a unui negustor armean, Kevork Nazaretoglu și este în picioare și azi. Mai mult, arată impecabil după ce a fost renovată de mai multe ori.

A fost construită în stil specific românesc, o clădire albă, cu etaj și cerdac închis cu geamuri. Azi, casa Melik găzduiește Muzeul Theodor Pallady, o bijuterie de clădire și colecții spectaculoase, înconjurată de o grădină minunată.

Istoria cădirii începe la mijlocul secolului XVIII, în jurul anului 1760. A fost a unui negustor armean, Kevork Nazaretoglu. Văduva lui se recăsătorește cu un arhitect pe nume Jacob Melik, susținător al acțiunilor revoluționare de la 1848, care a renovat clădirea. De la el și-a primit numele de Casa Melik.

Aici s-au adăpostit în timpul revoluției pașoptiste personalități precum Ion Heliade Rădulescu, Ion C. Brătianu și C.A. Rosetti, care erau prietenii lui Iacob Melik.

După un exil de nouă ani, soții Melik au revenit în țară în 1857 și au investit în renovarea casei lor de suflet, în care vor locui până la sfârșitul vieții.

Casa a luat foc. A fost renovată de comunitatea armenilor

Când Iacob Melik încetează din viața, casa este moștenită de soția lui, Ana. În 1913, Ana Melik, soția lui Iacob, a murit într-un incendiu care a cuprins întreaga casă.

Focul a izbucnit chiar în camera ei, unde citea la lumina lumânării. A adormit, răsturnând lumânarea care a declanșat incendiul. Flăcările s-au răspândit rapid în casa cu lambriuri de lemn.

Pentru că nu aveau urmași direcți, ultima dorință a Anei Melek a fost ca reședința să devină un azil pentru văduvele sărmane. Un nepot a atacat testamentul și a avut temporar câștig de cauză, investind în reabilitarea imobilului.

În cele din urmă, în 1920, comunitatea armeană câștigă procesul și dorința Anei Melek este îndeplinită. Până în 1947, Casa Melik a fost un refugiu pentru femeile sărace.

În următorii 20 de ani casa avea să găzduiască diverși chiriași, până în 1969, când a intrat din nou într-un amplu proces de reabilitare pentru a putea adăposti colecția de artă a soților Serafina și Gheorghe Răut. Astăzi Casa Melik găzduiește Muzeul Theodor Pallady, care poate fi vizitat.

Alături de lucrările lui Theodor Pallady, colecția soților Răut prezintă pictură europeană din secolele XVI-XIX, sculptură mică, obiecte de artă decorativă, textile, mobilier și ceramică orientală. Curtea răcoroasă, și dominate de bustul din bronz al lui Pallady (opera a sculptorului Gheorghe D. Anghel), e prilej de bucurie, mai ales când afară e zăduf.

Iacob Melek a fost spiritul protector al locului

Datorită Casei Melik și, mai ales, podului ei, care nu se vizitează, ar fi scăpat cu viață cândva Ion Heliade-Rădulescu, Ion C. Brătianu sau C.A. Rosetti. De fapt, Jacob Melik, printre altele, autor al volumui L’Orient devant l’Occident, a fost spiritul protector al locului. Lui i se datorează păstrarea elementelor specifice arhitecturii tradiționale românești: cerdacul cu geamuri de la etaj, scara interioară, din lemn și acoperișul cu streașină lată.

Colecția de artă Serafina și Gheorghe Răut este expusă aici din anul 1971, la dorința colecționarului îndrăgostit de Casa Melik, astăzi singura casă negustorească veche din București care se poate vizita. Acesta a dorit un muzeu dedicat operei lui Theodor Pallady, a cărui creație e prezentă aici prin câteva tablouri importante și peste 800 de desene și gravuri din perioada pariziană. Sursa: adrianka.ro

---

Steaua din Betleem care l-a anunțat pe Iisus. Explicații posibile

Povestea stranie a femeii care și-a ținut 10 ani iubitul în pod. Totul a culminat cu o crimă