Simona Ionescu / Redactor Șef

Cat de departe e pasca tradițională de cea preparată azi. Rețetă

Cat de departe e pasca tradițională de cea preparată azi. Rețetă
Când spunem pască, ne gândim la un anume fel de prăjitură cu brânză, în formă rotundă. S-a ajuns aici în timp. La începutul istoriei acestui preparat, era vorba de cu totul altceva.

Pasca (în limba ebraică „mața” – מצה) se prepară dintr-un aluat nedospit, obținut dintr-un amestec de apă și făină dintr-una din cele cinci cereale: grâu, secară, orz, ovăz sau alac. În tradiția evreiască pasca e numită și „pâinea săracilor”, din cauza faptului că evreii săraci continuau s-o mănânce și după Paște.

Conform Cărții Exodului, se povestește că evreii au plecat în mare grabă din Egipt și n-au avut timp să-și pregătească pâine dospită. În amintirea acestui eveniment, ei mănâncă timp de opt zile numai pască (în loc de pâinea dospită obișnuită).

Creștinii au preluat obiceiul preparării de pască

Obiceiul de Paște de a mânca miel și pască este legat de ritualul pascal evreiesc. În tradiția ebraică, mielul se mănâncă ritual cu azimă (pâine nedospita) și cu ierburi amare („maror” în ebraică – מרור), pentru a memora de greutățile îndurate în perioada în care au fost robi în Egipt. Cărțile sfinte povestec că, la Cina cea de Taină, Isus și apostolii au mâncat miel, după ritualul evreiesc, și pască. Pentru creștini, mielul, pasca și vinul sunt simboluri cu noi semnificații: mielul îl reprezintă simbolic pe Iisus Hristos, care își accepta sacrificiul. Pasca frântă și vinul turnat semnifică sacrificiul christic.

Pasca se prepară în ajunul Învierii. Adevărata pască este aceea care se taie în bucățele mici, se pune în pachețele și se duce la biserică pentru a fi sfințită. Apoi, bucățile de pască sunt duse acasă și păstrate pentru a-i face pe credincioși părtașii binecuvântării lui Dumnezeu.

Cum a devenit pasca o prăjitură

De-a lungul istoriei, pentru că pasca tradițională, trebuie să recunoaștem, nu este prea gustoasă, dar și pentru că Paștele, în înțelesul colectiv, a devenit un motiv de sărbătoare cu bucate alese, tradiționala pâinică simplă s-a transformat. S-a renunțat în primul rând la aluatul simplu, din făină și apă, apoi s-a adăugat o umplutură dulce. Astăzi, cine are curiozitatea de a căuta pe internet „pască tradițională” va descoperi că aceasta e preparată din aluat dospit și pufost de cozonac.

Cum se prepară azi pasca tradițională de Paști

Pe blogul său de gătit, Pe masa din bucătărie, Liana Sabău oferă și o rețetă de pască tradițională de Paști.

Ingrediente: 500g făină, 250ml lapte, 125g zahăr,100ml unt topit și ulei, 25g drojdie, 2 gălbenușuri, coajă de lămâie și portocală, 1 esență de vanilie, sare (aluat); 500g brânză dulce de vaci, 2 ouă, 1 pahar de zahăr pudră, 80g de unt topit, 2 plicuri de zahăr vanilat, coajă de lămâie, 2 linguri de făină, 50 g stafide înmuiate în rom timp de 1 oră.

Mod de preparare: Se pregătește maiaua. Drojdia se freacă cu câteva linguri de lapte călduț, două lingurițe de zahăr și trei de făină. Se lasă la crescut. aici după vreo 30 de minute. Într-un vas încăpător se pune zahărul rămas, măcinat, am adăugat laptele călduț, gălbenușurile, sarea, o parte din unt și arome, făina cernută de două ori și maiaua crescută. Se frământă adăugând treptat untul rămas. Se împarte coca în două și, într-o tavă rotundă tapetata cu hârtie de copt și unsă cu unt se așază o foaie.

Din cealaltă jumătate se formează trei bile pentru o împletitură în trei. Împletitura se așază peste foaia din bază, formând un inel. Se lasă la crescut pentru încă 30 de minute.

Între timp se prepară umplutura. Se amestecă toate ingredientele , iar la sfârșit adăugăm stafidele. După ce aluatul a crescut în tavă , chiar înainte de a bagă pasca la cuptor, adăugăm în mijloc compoziția de brânză. Se coace, la început la foc mai iute, 180 grade Celsius, apoi se scade temperatura la 165 de grade și se lasă timp de 35-40 de minute. Faceți testul cu scobitoarea. Fierbinte, scoasă din cuptor, se pensulează cu miere. Se lasă la răcit, apoi se taie.

Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.

Recomandarile noastre