Mămăliga e, probabil, cel mai simplu preparat din lume. Se face în 10 minute, nu necesită decât o sursă de foc: apa cu puțină sare se pune la fiert, iar când clocotește se adaugă mălaiul și se amestecă încontinuu ca să nu se facă cocoloașe.
Dacă în comunism, la grădiniță, mămăliga (cu lapte) era ceva uzual în meniu, azi a ajuns în restaurantele de lux. Într-un astfel de loc, la Timișoara, ideea de mămăliga e sublimată, aceasta e împănată cu roșii uscate și prăjită pe grătar, ceea ce o umple de savoare.
Mămăliga perfectă respectă proporțiile 1:3
Ingrediente: o cană de mălai, 3 de apă (aceeaşi cană), 3 linguri de ulei, 1 linguriţă de sare.
Preparare: Apa se fierbe cu sarea şi uleiul. Când dă în clocot, se reduce focul și, amestecând constant, se încorporează mălaiul. Focul trebuie redus la minim și mămăliga se mai amestecă 5 minute, apoi se oprește focul și se lasă ”să respire”.
În satele românești izolate mămăliga se răstoarnă și azi pe suport de lemn, se taie felii cu ața și se consumă în loc de pâine, cu clisă, șuncă, brânză și ceapă.
Alte variante de mămăligă
Cu ”materia primă” ușor de preparat, românii s-au dovedit foarte inventivi. Mămăligii modelate în formă de bilă i-au adaugă miez din brânză de burduf, unt și smântână, apoi au copt-o în jar, obținând Bulz ciobănesc. Preparată cu smântână, unt și lapte în loc de apă, mămăliga e Balmoș maramureșean și se servește lângă lapte acru. La sfârșitul secolului al XIX-lea, în satele din Bucovina, mămăliga a fost ”upgradată” cu cartofi.
În Apuseni din moși strămoși se prepară Mămăligă tonopită
Ingrediente: 500 g mălai, 180 g cârnați , 70 g piept de porc afumat, 200 g brânză oaie/vacă, câteva jumări, 1 ou, sare, ulei.
Preparare: Se prepară o mămăligă moale. Între timp, cărnurile tăiate mărunt se prăjesc în tigaie. Cu grăsimea rezultată se unge un vas termorezistent cu pereți înalți. În baza vasului se pune un strat de mămăligă, deasupra unul de carne friptă în tigaie, apoi un nou strat de mămăligă, unul de brânză, puțină untură din tigaie, iar un strat de carne, unul de mămăligă, brânză și tot așa, până la epuizarea ingredientelor.
Ultimul strat e mămăligă, și se unge cu oul bătut. ”Tortul” se coace 20 de minute, la foc mediu în cuptorul preîncălzit.
Cum a fost inventat ”Cevadulce”
Emanuel Ciocu a inventat un desert din mămăligă. ”Povestea lui ”Cevadulce” porneşte de la dorinţa de a face un desert din porumbul care este atât de important pentru alimentaţia de secole a românului, dar care nu şi-a depăşit condiţia modestă în bucătărie. Desertul are la bază mălaiul dar şi principalele arome dulci întâlnite în bucătăriile boiereşti: lămâiile şi portocalele venite din Turcia şi Grecia”, arată editorul Cevabun.ro
Desertul din mălai, ceva dulce și unic
Ingrediente: 400 ml lapte (plus 5 linguri), 50 g mălai grisat, 2 1/2 linguri de zahăr, 2 linguri mac, 20 g unt gras (+10 g pentru ungerea vaselor), 3 gălbenușuri, 1 plic de zahăr vanilat, coaja de la o lămâie și de la o portocală. Pentru siropul de caramel: 100 g zahăr, 30 g unt, 100 ml smântână (minim 28%)
Preparare: Laptele se pune la fiert la foc mic, împreună cu zahărul și cu cel vanilat, cu unt și coaja citricelor. Când laptele fierbe se încorporează mălaiul, și se fierbe până se obține mămăligă moale. Aceasta se lasă la răcit 10 minute. Separat, macul se fierbe în 5 lingurițe de lapte, până ce acesta se evaporă. Se ung patru forme termorezistente cu unt și se pudrează cu zahăr. Acestea se umplu cu mămăliga amestecată cu mac și gălbenușuri.
Formele se coc în cuptorul preîncălzit la 160 grade C, într-o tavă umplută cu apă până la jumătatea formelor, timp de 20 de minute. Ulterior, formele se lasă la răcit 30 de minute și apoi alte 90 la frigider. Pentru servire se taie felii groase de 1 cm de portocală și se rumenesc în unt. În aceeași tigaie se caramelizează 100 g zahăr, care se stinge cu smântână și se amestecă până ce compoziția se leagă într-un sirop de caramel. Cevadulce se servește scos din formă, decorat cu caramel și portocală.
Sursa foto: Cevabun.ro
O motivație pentru 2021: femei care au schimbat lumea de-a lungul istoriei
Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Ne puteți urmări și pe Google News sau pe pagina noastră de Facebook