Simona Ionescu / Redactor Șef
Sosul pesto este originar din Genova, reședința regiunii Liguria, Italia. Conține, în mod tradițional, puțin usturoi zdrobit, semințe de pin, sare grosieră, frunze de busuioc și brânză tare, parmezan sau pecorino, toate amestecate cu ulei de măsline. Celebrul sos pesto de azi a apărut încă din epoca romană. Și era exact la fel preparat. Istoricii au arătat că romanii consumau moretum, o pastă care se făcea prin zdrobirea usturoiului, a sării, a brânzei, a plantelor, a uleiului de măsline și a oțetului (și uneori a nucilor de pin).
Acest sos este menționată în Appendix Vergiliana, o colecție de poezii în care Virgiliu detaliază pregătirea moretum-ului. Ceva mai târziu, în Evul Mediu, un sos popular în bucătăria genoveză a fost agliata, care era în esență un pireu de usturoi și nuci, deoarece usturoiul era un element esențial în alimentația ligurilor, în special pentru navigatorii care, în lungile călătorii erau expuși la tot felul de boli, iar beneficiile cunoscute ale usturoiului le întărea sistemul imunitar.
Frunzele de busuioc, principalul ingredient al sosului pesto modern, au fost introduse abia la mijlocul secolului al XIX-lea, acestea fiind documentate în cartea de bucate a celebrului gastronom Giovanni Battista Ratto, La Cuciniera Genovese, publicată în 1863.
Rețeta lui a devenit un element de bază în tradiția culinară liguriană, cu fiecare familie prezentând adesea propria rețetă de pesto (cu ușoare diferențe față de ingredientele tradiționale). În anul 1944, The New York Times a menționat sosul pesto importat în conservă, iar doi ani mai târziu, în 1946, revista Sunset a publicat o rețetă de pesto de Angelo Pellegrini. Totuși sosul italienilor a devenit popular în America de Nord abia după perioada 1980 – 1990.
Am selectat o colecție de rețete de sosuri pesto, de care vă puteți bucura vara aceasta, sunt simplu de preparat și delicioase. Fiecare sos se prepară la fel: amestecați, preferabil într-un blender, toate ingredientele, ultimul adăugat fiind uleiul de măsline. În cazul sosului pesto cu lămâi, folosiți cu încredere atât coaja, cât și sucul.
View this post on Instagram
Pesto cu lămâie
Ingrediente: 2 lămâi (netratate), 80 ml de ulei de măsline extravirgin, 8 linguri de parmezan ras (36 luni), 60 g de nuci de pin, 5 frunze de busuioc, pătrunjel, 1 cățel de usturoi, 1 vârf de cuțit de sare grunjoasă.
Pesto de dovlecei
Ingrediente: 300 g dovlecei, 100 ml ulei de măsline extravirgin, 40 g brânză parmezan, 40 g Pecorino, 30 g nuci de pin, 10 frunze de busuioc, 1 cățel de usturoi, 1 vârf de cuțit de sare grunjoasă
Pesto de rucola
Ingrediente: 70 g rucola, 50 g nuci de pin, 50 g brânză parmezan, 1 cățel de usturoi, 1 pahar de ulei de măsline extravirgin
Pesto de ardei
Ingrediente: 1 ardei roșu, 1 ardei galben (copți, ambii, aproximativ 20 de minute la 180° C) 50 g de nuci de pin, 100 ml ulei de măsline extravirgin, 6 linguri de brânză parmezan, 2 linguri de pecorino, 1 cățel de usturoi, sare
Pesto de vinete
Ingrediente: 2 vinete (coapte aproximativ 35 de minute la 180° C), 50 g de migdale, 5 frunze de busuioc, 1 bob de ienibahar, 150 ml ulei de măsline extravirgin, sare grunjoasă
Pesto genovez
Ingrediente: 60 g frunze de busuioc, 100 ml ulei de măsline extravirgin, 6 linguri de brânză parmezan maturat 36 luni , 2 linguri de brânză Pecorino, 30 g nuci de pin, 2 căței de usturoi, 1 vârf de cuțit de sare grunjoasă.
Sursa foto: Pixabay
Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Ne puteți urmări și pe Google News sau pe pagina noastră de Facebook
