Simona Ionescu / Redactor Șef
Rețeta de pâine pregătită de gospodine cu dragoste de sărbătoarea Izvorul Tămăduirii este încărcată de simboluri. Așa că mîine sau vineri dimineața, intrați în bucătărie și frământați un aluat de pâine cât de mic!
Rețeta nu impresionează prin complexitate, ci prin simplitatea ei. Gospodinele folosesc doar făină albă, sare și apă, uneori completate cu miere sau lapte, în funcție de obiceiul locului. De aceea, este considerată curată, apropiată de ideea de purificare și binecuvântare asociată cu Izvorul Tămăduirii.
Rețeta tradițională de Izvorul Tămăduirii. Pâinea care aduce noroc tot anul. Tradiția spune că cei care consumă pâinea în ziua sărbătorii vor avea parte de noroc și liniște tot anul.
Mai mult, dacă pâinea este mâncată alături de apă dintr-un izvor curat, se crede că aceasta poate alunga bolile și necazurile.
Fiecare pas este respectat cu strictețe, iar timpul de dospire nu este grăbit. Pentru multe femei, rețeta este un ritual, iar liniștea și gândurile bune ale celui care frământă aluatul influențează rezultatul final.
Pe lângă această rețetă de pâine, românii mai păstrează și alte obiceiuri culinare de Izvorul Tămăduirii. Printre acestea se numără prepararea plăcintelor cu brânză, considerate aducătoare de bucurie și prosperitate. Totuși, pâinea rămâne elementul central, iar această rețetă continuă să fie cea mai respectată.
Pentru a pregăti rețeta de pâine pentru Izvorul Tămăduirii, aveți nevoie de următoarele ingrediente: 2 căni de lapte cald (sau lapte praf preparat), 1 linguriță cu drojdie uscată activă, 2 linguri cu miere, 3 căni cu făină albă, 2,5 lingurițe cu sare. Vă mai sunt necesare 4-4,5 căni cu făină suplimentară, 1,5 căni de apă caldă.
Se începe prin combinarea laptelui cald cu mierea, într-un bol mare. Se pune apoi drojdia, care trebuie lăsată să se activeze timp de aproximativ 5 minute. Este un pas esențial pentru ca rețeta să dea rezultate bune. Adăugați 3 căni cu făină albă simplă, câte una pe rând. Acoperiți amestecul cu un prosop de bucătărie curat și lăsați-l să stea 30 de minute.
În această etapă, preparatul începe să prindă formă, iar aluatul devine aerat. Următorul pas este adăugarea sării și a apei calde. Se amestecă până când se obține un aluat moale.
Restul de făină se încorporează treptat, câte o cană, pentru a controla textura. Rețeta cere un aluat ușor lipicios, dar manevrabil. După frământare, aluatul se presară cu puțină făină și se lasă la crescut 2 ore, până își dublează volumul. Această etapă este crucială, deoarece influențează textura finală.
Aluatul se împarte apoi în două părți și se modelează în forme de pâine. Se așază în tăvi unse sau tapetate cu hârtie de copt și se mai lasă la crescut încă 20-30 de minute. Între timp, cuptorul se preîncălzește la 225 de grade Celsius. Înainte de coacere, pâinile se crestează ușor la suprafață și se lasă timp de 35-40 de minute, până devin aurii. După ce este scoasă din cuptor, pâinea trebuie lăsată să se răcească pe un grătar. Este ultimul pas, dar unul la fel de important, deoarece permite stabilizarea texturii.
Jurnalistă cu peste 20 de ani de experiență, a debutat ca redactor la cotidianul Tineretul Liber, apoi a contribuit la dezvoltarea altor proiecte. A scris pentru „Evenimentul Zilei”, „Curentul”, „Monitorul de București”, revistele „Felicia” și „Taifasuri”. Din anul 2021 este activă pe site-ul Rețete și Vedete. La toate publicațiile enumerate a publicat articole pe actualitate, lifestyle, monden, medicină naturistă, sănătate, reportaje, religie, horoscop, editoriale.
Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Ne puteți urmări și pe Google News sau pe pagina noastră de Facebook
