„Îmi place ceea ce fac, este o constantă în viaţa mea. Nu mă consider un mare artist, sincer şi fără nicio ipocrizie. Îmi place să stau între oameni, cred că este un schimb de energie, dau şi iau, cam aşa. Mai degrabă m-aş numi un fel de meşter, nu ştiu cum să zic. Ofer ceva şi mi se oferă ceva, ca în orice meserie. Cine are nevoie de mine mă solicită.
Scenografia este o meserie care sună foarte frumos aşa, dar e o meserie foarte dură. Foarte dură. Te plasezi undeva la mijloc între marii artişti, între dumnezeii care se consideră regizorii şi oamenii din ateliere, lângă care stai zilnic şi cu care trebuie să comunici şi chiar să te înţelegi bine. Pe mine mă interesează oamenii şi uneori aceştia îmi lipsesc”, mi-a mărturisit acum ceva vreme într-un interviu pentru Jurnalul Național Dragoș Buhagiar.
Este un creator curajos, de o sinceritate uluitoare, căruia nu i-a fost teamă niciodată să experimenteze, să lase culoarea să-şi aleagă singură calea prin care ajunge pe scenă, să lase materialul să se muleze pe un decor sau costum reflectând astfel personalitatea celui care l-a conceput, dar şi universalitatea lui.
Elev la Şcoala de Artă din Brăila, oraşul său natal, a urmat sfatul profesorilor săi şi a mers la Liceul de Artă din Cluj. Anii petrecuţi acolo au contat în formarea sa artistică, dar teatrul a fost acel ceva care l-a atras în mod inevitabil.
Scenograful Dragoș Buhagiar, omul care a bătut la ușa destinului său
A văzut un spectacol la Cluj cu Marcel Iureş care l-a impresionat şi a ales Academia de Arte din Bucureşti. A început să viseze cum poate crea un decor, cum poate aranja o scenă, cu alte cuvinte a bătut la uşa destinului său. De atunci a devenit un model de creaţie, de energie. Munceşte cum puţini oameni o fac în mod normal, călătoreşte, învaţă, acumulează şi dăruieşte cu generozitate.
Scenografia nu e o profesie oarecare, e o perpetuă bătălie pentru care ai nevoie de motivaţie, de călăuzire, de forţă şi direcţie bună. Aşezat, ordonat şi atent la detalii, Dragoş Buhagiar a creat scenografia multor spectacole din România şi din străinătate şi a colaborat, de-a lungul timpului, cu regizori importanţi. La mulți ani cu drag și prețuire!
