Simona Ionescu / Redactor Șef
A apărut informația momentului pentru oamenii care mănâncă sărat. Consumul excesiv de sare poate reduce cantitatea de energie pe care o pot produce celulele sistemului imunitar. Acest lucru le împiedică să funcţioneze normal, potrivit unui nou studiu.
„Studii multiple au arătat că sarea poate afecta celulele imune în diferite moduri. Dacă sarea perturbă funcţionarea imunitară pentru o perioadă lungă de timp, ar putea conduce la boli inflamatorii sau autoimune în organism”, a arătat co-autorul studiului Markus Kleinewietfeld, profesor asociat la Universitatea Hasselt din Belgia.
Descoperirea e relativ nouă. Abia acum câţiva ani, cercetători din Germania au descoperit că nivelurile ridicate de sare din sânge pot avea un impact direct asupra funcţionării unui grup de celule ale sistemului imunitar. Sarea din sânge afectează monocitele, au arătat specialiștii germani. Acestea sunt precursoarele celulelor fagocite care identifică şi devorează agenţi patogeni şi celulele infectate sau moarte din organism.
În noul studiu, Kleinewietfeld şi colegii săi au efectuat o serie de experimente. Ei au descoperit că în termen de trei ore de la expunerea la concentraţii mari de sare, celulele imune produc mai puţină energie sau adenozin trifosfat (ATP).
Mitocondriile, centralele celulare, produc ATP din energia găsită în alimente folosind o serie de reacţii biochimice, se arată într-un comunicat transmis de cercetătorii belgieni. ATP alimentează apoi multe procese celulare diferite, cum ar fi alimentarea muşchilor sau reglarea metabolismului.
Cercetătorii au descoperit că concentraţiile mari de sare inhibă un grup de enzime cunoscut sub numele de complexul II în reacţia în lanţ care produce ATP, ceea ce determină mitocondriile să producă mai puţin ATP. Cu mai puţin ATP (mai puţină energie), monocitele s-au maturizat în fagocite cu aspect anormal.
Cercetătorii au descoperit că aceste fagocite anormale sunt mai eficiente în combaterea infecţiilor. Dar acesta nu e un lucru bun. „Un răspuns imun crescut poate duce la mai multe inflamaţii în organism, care, la rândul lor, pot creşte riscul de boli de inimă”, arată cercetătorii belgieni.
Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Ne puteți urmări și pe Google News sau pe pagina noastră de Facebook
