Simona Ionescu / Redactor Șef
Marilyn Monroe a cântat odată că „diamantele sunt cele mai bune prietene ale unei fete”, în filmul „Domnii preferă blondele” . Chiar dacă unitate de măsură a valorii lor este strict monetară, faimosul vers este probabil cât se poate de adevărat. Există însă și alți factori importanți în stabilirea valorii unei pietre prețioase. În afară de claritate, puritate, culoare și alte caracteristici, contează și cine a purtat de-a lungul vremii pietrele prețioase. Iată cinci bijuterii care au schimbat istoria. Sunt la fel de faimoase ca proprietarele lor.
Wallis Simpson a fost soția prințului Eduard al 8-lea. Acesta este, de fapt, unchiul reginei Elisabeta II. Povestea pe scurt este așa. Eduard al 8-lea a devenit monarhul Regatului Unit în ianuarie 1936. În același an în luna decembrie, Eduard a abdicat pentru că se îndrăgostise de Wallis Simpson, o celebritate din lumea mondenă americană ce mai fusese căsătorită de două ori. Eduard a iubit-o așa de mult încât a renunțat la tron pentru ea.
Wallis Simpson avea o adevărată colecție de bijuterii, deoarece soțul ei, Eduard, o răsfăța constant cu cadouri fine. Una dintre cele mai faimoase piese ale sale este brățara „Pantera”, care a fost realizată din onix, diamante, aur galben și smaralde. Existau zvonuri cum că fostul rege avea obiceiul de a nu plăti notele de plată de la bijutieri. Însă aceștia nu se supărau neapărat, căci Eduard și Wallis erau celebri la nivel mondial.
Această bijuterie este, poate, cea mai celebră piatră prețioasă din istoria Franței. L-a inspirat inclusiv pe Alexandre Dumas în cărțile sale. Povestea începe cu regele Ludovic al XV-lea, care își petrecea zilele cu celebra sa amantă, Madame du Barry. Îi făcea toate poftele, astfel că a vrut să-i dăruiască un colier cu diamante nemaivăzut.
Le-a cerut bijutierilor parizieni Boehmer și Bassenge să creeze aceasta bijuterie cu diamante care să le depășească pe toate celelalte în grandoare. Colierul urma sa fie constituit din mai multe diamante mari, aranjate într-un design elaborat de ghirlande, pandantive și ciucuri. Bijutierii au avut nevoie de mai mulți ani și de o sumă mare de bani pentru a acumula un set adecvat de diamante, dar, intre timp, Ludovic al XV-lea a murit de variola și amanta regala, madame du Barry a fost alungată de la curte de către succesorul său.
Bijutierii au sperat că noua regină a Franței, Maria Antoaneta, l-ar putea cumpăra și, într-adevăr, în 1778 noul rege, Ludovic al XVI-lea, l-a oferit soției dar ea l-a refuzat, afirmând că banii ar fi putut fi mai bine cheltuiți pentru echiparea soldaților. Unii biografi au spus că Maria Antoaneta a refuzat colierul deoarece nu a vrut să poarte o bijuterie care a fost proiectată pentru o altă femeie.
Diamantul Sancy era deținut și de aristocrație, ducele de Burgundia, cunoscut sub numele de Carol cel îndrăzneț, care a trăit în secolul al XV-lea. Deși extrem de valoros, se crede că diamantul avea un blestem asupra lui, deoarece Charles a murit prematur în timp ce piatra era cu el, la fel și doi proprietari ulteriori.
Colierul Hutton-Midvani este un alt exemplu al unei bijuterii care devine mai faimoasă datorită proprietarului ei. În acest caz Barbara Hutton, cunoscută drept „săraca fetiță bogată” din America. Aceasta a reușit să cheltuiască o moștenire de aproape 1 miliard de dolari (USD) în timpul vieții ei cu șapte soți diferiți.
Colierul a fost un cadou de la tatăl ei cu ocazia primei sale căsătorii. A fost realizat cu 27 de mărgele de jad de la Curtea Imperială Qing din China. Când piesa a fost licitată în 2014, s-a vândut cu peste 27 de milioane de dolari americani.
Rubinul Graff este o altă bijuterie extraordinară. Este un rubin birmanez care, în 2006, s-a vândut cu 3,6 milioane de dolari (USD). Pretul este cel mai mare plătit vreodată pentru o bijuterie colorată. Până atunci, pietrele precum rubinele și smaraldele nu erau apreciate la fel de mult de bijutieri și colecționari ca diamantele. Însă rubinul Graff a dovedit că pietrele prețioase colorate erau la fel de demne ca alte pietre prețioase.
Foto: Facebook
Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Ne puteți urmări și pe Google News sau pe pagina noastră de Facebook
