Simona Ionescu / Redactor Șef
Chiliile și cele 6 biserici săpate în pereții de cretă, lângă cariera antică de la Murfatlar (Basarabi), datează de la sfârșitul secolului X. Au fost folosite de primii creștini, ca locuri de refugiu înainte de legiferarea creștinismului ca religie acceptată.
Bisericile din cretă sunt în număr de șase. Acestea comunică între ele prin tuneluri subterane. Se află lângă cariera antică de la Murfatlar sau Basarabi, cum i s-a spus multă vreme localității. Arheologii spun că datează de la sfârșitul secolului X.
”În vara anului 1957, în timpul unor lucrări de extindere a zonelor de exploatare a cretei, a fost descoperită, întâmplător, prima biserică, denumită de arheologi B1. Estimarea perioadei în care s-au întemeiat așezările s-a făcut pe baza unei scrieri din naosul bisericii B4, unde era inscripționat «leat 6500», respectiv anul 992. Ele nu au funcționat în același timp, dar au fost locuite atât de călugări, cât și de persoanele care lucrau în acea vreme la carieră”, a declarat pentru Discover Dobrogea, arheologul Gheorghe Papuc.
De afară nici nu se poate bănui că o clădire urâtă, în pantă, ”ascunde” biserici străvechi. Nu au putut fi vizitate niciodată de publicul larg. Ansamblul rupestru, un labirint cu biserici vechi și chilii sculptate în cretă, reprezintă locul în care s-ar fi născut creștinismul modern. Se aseamănă cu orașele subterane de la Cappadocia, utilizate în mare parte de primii creștini. Erau locuri de refugiu înainte de legiferarea creștinismului ca religie acceptată, însă sunt construite la o scară mult mai mică, scrie murfatlarorasul.ro.
Bisericile din cretă de la Murfatlar se află la mică distanță de canalul Dunăre – Marea Neagră și în apropierea marelui val de piatră. Cel mai probabil, acesta a fost construit în secolul X, când Dobrogea era provincie bizantină. În zona cuprinsă între Cernavodă și Constanța au fost ridicate 3 valuri, pentru a stopa invaziile războinicilor, dar aveau și rolul de graniță fortificată.
Se presupune că bisericile de cretă de la Murfatlar au apărut în perioada în care a funcționat cariera din zonă. Pe lângă călugării care slujeau și stăteau în chilii, aveau locuințe acolo și lucrătorii de la exploatarea din care se extrăgea creta.
Săpăturile s-au desfășurat până în anul 1962, fiind realizate în acest timp, 5 campanii de cercetare. Treptat, au început să fie restaurate anumite părți din complexul rupestru. S-au luat și măsuri pentru izolarea sitului arheologic de restul carierei. Lucrările de consolidare și conservare au fost întrerupte în 1962, din cauza lipsei de fonduri.
Nici acum, după 63 de ani de la descoperirea monumentului istoric, lucrările de punere în siguranță nu au fost finalizate. Și azi există foarte multe schele și trepte improvizate.
În perioada în care au fost realizate cercetările de către specialiști, au fost descoperite mai multe locuințe de suprafață, un mic cimitir cu schelete de oameni și animale. De asemenea, au fost aduse la lumină fragmente ceramice, elemente de mobilier, vetre de foc și unelte din fier.
Pe pereții din cretă ai celor 6 bisericuțe, sunt zeci de inscripții slavone, cu litere chirilice sau însemne runice, scrierea veche a nordicilor. Se spune că este singurul loc din România unde apar runele folosite de vikingi.
Cele mai multe desene sunt legate de cultul creștin. Sunt numeroase tipuri de cruci, malteze, simple sau înscrise în cerc, în mare parte concentrate în pronaos. Pe pereți sunt scrijelite și imagini în care sunt înfățișați oameni sau animale, tot cu încărcătură religioasă. Sunt desenați sfinți, porumbei sau scene liturgice, reprezentate naiv. Multe desene nu au legătură cu creștinismul: cai în galop, cerbi, păsări, dragoni, motivul țintarului sau al labirintului.
Specialiștii afirmă că în chiliile și în bisericile săpate în cretă de la Murfatlar s-a născut creștinismul modern. Ei apreciază că acolo s-au refugiat discipolii apostolilor și au trăit în chilii săpate în dealul din cretă. Mânăstirea a fost abandonată în secolul al XI-lea, după invaziile triburilor varegilor și pecenegilor.
Bisericile din cretă de la Murfatlar se află acum în patrimoniul Consiliului Județean Constanța, respectiv al Muzeului Național de Istorie și Arheologie Constanța. Sursa: discoverdobrogea.ro
Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Ne puteți urmări și pe Google News sau pe pagina noastră de Facebook
