A moștenit o avere incredibilă de la mătușile sale și a dat ajutor prețios statului român atunci când a fost la ananghie.
Cel mai bogat român din istorie. A împrumutat statul ca să iasă din impas, dar a murit singur
Despre Jean Mihail, pe numele său adevărat Ioan C. Mihail se spune că a fost cel mai bogat român din perioada interbelică. Acesta a primit o avere imensă de la tatăl său, Constantin Mihail, unul dintre cei mai mari proprietari de terenuri din Oltenia. Și pentru că, vorba proverbului, banul la ban trage, a mai primit încă două moșteniri uriașe de la două mătuși. Istoricii spun că averea sa se ridica la peste un miliard de lei și lichidități de mai bine de nouă tone de aur.
Al lui a fost și castelul Zamora din Bușteni
Din acest motiv, în perioada anilor 1929-1933, în timpul marii crize economice, el a fost cel care a dat împrumut statului român pentru a reuși să treacă peste acest moment delicat. În acei ani, România, era condusă de regele Carol al II-lea.
Potrivit istoriei, undeva pe la mijlocul anilor 1920, Jean Mihail avea moșii în Ilfov, Mehedinți, Dolj, Gorj, Olt, Teleorman și Galați. Și tot în posesia lui s-a aflat o vilă pe Calea Victoriei în Bucureşti, o casă la Floreşti în Prahova, dar şi Castelul Zamora din Buşteni.
Locuia într-o cameră neîncălzită
În inima Craiovei, acesta a ridicat un palat de o frumusețe rară, unde în prezent se află Muzeul de Artă. Pe care, la un moment dat, a vrut să-l acopere cu monede de aur, ba chiar a cerut acceptul regelui. În acel loc a trăit Jean Mihail și tot acolo s-a stins, în anul 1936, singur, necăsătorit și fără copii. Se spune că ar fi locuit într-o cameră neîncălzită.
El a lăsat toată averea sa statului român, împreună cu un testament. În acesta stătea scris ca statul să vândă pământurile sale țăranilor la prețuri mici. Cu banii obținuți a lăsat cu limbă de moarte să fie făcute școli, spitale și biblioteci. Din păcate acest lucru nu s-a întâmplat…
Sursă foto: suntinteligent.ro, romaniatv
Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Ne puteți urmări și pe Google News sau pe pagina noastră de Facebook