Enigma mega-gropilor de lângă Stonehenge, descifrată! Răspunsul i-a uluit pe arheologi
În 2020, arheologii din Regatul Unit au făcut o descoperire surprinzătoare. La Durrington Walls, un mare henge neolitic aflat nu departe de Stonehenge, au găsit 16 gropi mari și adânci, îngropate sub straturi de argilă afânată.
Gropile sunt misterioase. Fiecare măsoară aproximativ 9 metri în diametru și 4,5 metri în adâncime, iar împreună formează un cerc cu diametrul de peste 1,5 kilometri în jurul siturilor Durrington Walls și Woodhenge din apropiere. De asemenea, par să fie legate de incinta cu șanțuri de la Larkhill, o structură mult mai veche, construită cu peste 1.000 de ani înaintea Durrington Walls.
În ultimii câțiva ani, arheologii s-au străduit să dezlege originile lor: au fost ele săpate intenționat de oameni? Sunt structuri formate natural, precum dolinele? Sau există o altă explicație posibilă pentru existența acestor puțuri colosale?
Într-un nou articol publicat în revista Internet Archaeology, cercetătorii raportează că au ajuns la o înțelegere mult mai clară a scopului, cronologiei și mediului în care au fost create gropile de lângă Stonehenge. Iar acum sunt convinși că aceste puțuri au fost realizate de mâna omului.
„Nu pot să apară în mod natural. Pur și simplu nu se poate. Credem că am elucidat misterul”, spune autorul principal, Vincent Gaffney, arheolog la Universitatea din Bradford, pentru Steven Morris de la The Guardian.

Pentru acest studiu, cercetătorii s-au întors pe situl din sudul Angliei și au folosit mai multe metode pentru a analiza structurile neobișnuite. Au utilizat o tehnică numită tomografie de rezistență electrică pentru a calcula adâncimea gropilor, iar cu ajutorul radarului și magnetometriei au determinat forma lor.
De asemenea, au prelevat carote de sedimente și au supus solul unor teste variate. Au folosit, de exemplu, luminescența stimulată optic pentru a determina ultima dată când fiecare strat de pământ fusese expus la soare. Au căutat, de asemenea, urme de ADN vegetal sau animal.
Rezultatele cumulate ale analizelor indică faptul că oamenii trebuie să fi fost implicați în realizarea lor — ceea ce sugerează că aceste gropi ar putea fi „una dintre cele mai mari structuri preistorice din Marea Britanie, dacă nu chiar cea mai mare”, spune Gaffney.
Cercetătorii bănuiesc că gropile circulare de lângă Stonehenge au fost create de oamenii care locuiau acolo într-o perioadă scurtă din Neoliticul târziu, acum aproximativ 4.000 de ani. Ele nu au fost „pur și simplu săpate și abandonate”, ci par să fi făcut parte dintr-un „peisaj monumental, organizat, care vorbește despre complexitatea și rafinamentul societății neolitice”, afirmă Gaffney într-o declarație.
De exemplu, gropile sunt amplasate la distanțe relativ uniforme una față de cealaltă, ceea ce sugerează că oamenii neolitici măsurau într-un fel aceste distanțe.
„Abilitățile și efortul necesare nu doar pentru a săpa aceste gropi, ci și pentru a le plasa atât de precis în peisaj, sunt uimitoare”, spune coautorul studiului, Richard Bates, geofizician la Universitatea St Andrews.
„Când te gândești că gropile sunt răspândite pe o distanță atât de mare, faptul că sunt dispuse într-un model aproape perfect circular este cu adevărat remarcabil”.
Dar cine a săpat aceste gropi? Și, poate și mai important, de ce? Arheologii încearcă încă să răspundă definitiv la aceste întrebări, însă suspectează că puțurile au fost create pentru a marca un fel de graniță sacră în jurul Durrington Walls. De asemenea, este posibil ca cei care le-au creat să fi încercat să se conecteze cu lumea de dincolo.
Vrei să critici sau să lauzi ceva? Atunci nu ezita să ne scrii în Comentarii! Exprimă opinia într-un limbaj civilizat!
Eliza Gavrilescu s-a alăturat echipei editoriale Rețete şi Vedete în 2024, aducând cu ea peste un deceniu de experiență în presă. A colaborat și cu site-urile evz.ro și infoactual.ro. De-a lungul carierei, Eliza s-a remarcat prin modul echilibrat în care abordează subiectele, dar și prin seriozitatea și respectul față de public. Profesionalismul și atenția ei pentru corectitudinea informației se regăsesc constant în materialele pe care le semnează.
Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Ne puteți urmări și pe Google News sau pe pagina noastră de Facebook