Din 1924 până în 1950, Georgia Tann și Tennessee Children’s Home Society (o agenție de adopție din America) au răpit și au vândut aproximativ 5.000 de copii. În cadrul fundației, Tann și o rețea elaborată de conspiratori au răpit și au abuzat de copii. Apoi îi vindeau părinților adoptivi bogați pentru sume importante de bani. Georgia Tann este femeia care a răpit peste 5000 de copii. 

Tann avea relații de prietenie cu multe persoane influente. Astfel reușea să separe legal părinții de copiii lor. Cei mai arătosi erau dați spre adopție. Restul au fost supuși unor orori greu de imaginat. Trucul ei preferat era să conducă prin cartierele sărace și să ia copii în mașina ei luxoasă, sub pretextul că îi plimbă. Aceștia însă nu-și mai vedeau niciodată părinții, odată ce se urcau în mașină. 

A fost dată afară de la primul job. Lua copii fără drept legal 

Georgia Tann s-a născut în 1891 în Philadelphia, Mississippi. Tatăl ei era un judecător cu multe relații, însă Georgiei îi fusese interzis să urmeze aceeași carieră, deși își dorea asta. Tatăl ei nu a fost însă de acord, așa că s-a reprofilat spre o carieră în asistență socială. 

Primul job al femeii a fost în Mississippi, la un centru de copii, însă nu a ținut prea mult. La scurt timp după angajare Tann a fost dată afară pentru că lua, fără drept, copiii din familiile sărace. În 1924, Georgia s-a mutat în Memphis, acolo unde, cu ajutorul relațiilor tatălui ei, s-a angajat ca secretară la centrul de adopții Tennessee Children’s Home Society. În 1929, a fost numită director executiv al centrului. 

Femeia care a răpit peste 5000 de copii. Pe unii îi vindea drept servitori 

Din momentul în care Georgia s-a angajat la centrul de adopții, a început perioada neagră de peste 25 de ani. Unii dintre copii au fost vânduți pe post de servitori, în timp ce alții au suferit orori inimaginabile în noile familii adoptive. Printre altele, vorbim despre torturi, bătăi și violuri. Unii dintre bebeluși nu au mai apucat să ajungă în familii adoptive, căci au murit în condiții suspecte, neîngrijiți și lăsați nemâncați. 

O carte scrisă ulterior de Barbara Bisantz Raymond a dezvăluit că Tann ar fi molestat multe dintre fetele din centru, ca mai apoi să le dea spre adopție unor pedofili. Clienții îi racola chiar din anunțuri din ziare. Tann publica des reclame în ziare, inclusiv de sărbători. Într-una dintre reclame din 1935, un băiețel adorabil ținea o minge în brațe. „George vrea să se joace, dar are nevoie de un tătic pentru a completa echipa”, scria într-una dintre promovări. 

„Bebelușii ei au murit ca muștele” 

La finalul anilor 1940, guvernatorul din Tenessee a ordonat o anchetă a centrului de adopții. Astfel, cel însărcinat cu investigația a fost avocatul Robert L. Taylor. În momentul în care a vizitat centrul de adopții, Taylor a fost șocat și a concluzionat că „bebelușii ei au murit ca muștele”. Însă nu numai Tann era în vizorul guvernatorului, ci și judecătorul Camille Kelley, care a ajutat-o pe femeie să se ocupe de adopții. 

Taylor a descoperit astfel că micuții erau scoși din stat noaptea pentru a-și întâlni părinții adoptivi. Cei mai mulți dintre copii fuseseră dați în California și New York. Măsurile luate de Tann pentru a răpi copiii au fost unele extreme. Îi lua de pe stradă, de la grădiniță, din biserici. 

Printre complicii ei s-au aflat medici, asistente, avocați, judecători, dar și alți asistenți sociali. Anumiți medici luau mită pentru a le spune femeilor că bebelușii lor au murit la naștere. Mulți dintre părinții adoptivi nu știau că Georgia fură copii, însă au fost și care cunoșteau situația, însă nu le păsa. Costul unei adopții era de 750 de dolari. 

A strâns peste 1 milion de dolari din vânzarea de copii. A murit de cancer înainte să fie judecată 

Totul a ținut până pe 12 septembrie 1950, când guvernatorul a ținut o conferință de presă și a dezvăluit ce se întâmpla la centrul de adopții. S-a aflat de asemenea că Georgia Tann făcuse aproape 1 milion de dolari din vânzarea de copii, adica aproximativ 11 milioane de dolari în banii de azi. 

Tann a fost pusă imediat sub acuzare, însă destinul a făcut ca ea să moară la 3 zile după, în septembrie 1950. Astfel, nu a mai apucat să fie trasă la răspundere, căci un cancer uterin a doborât-o, aproape ca o ironie a ceea ce făcuse de-a lungul vieții. Judecătorul care o ajutase a demisionat după anchetă și a murit în 1954. La scurt timp, ușile centrului de adopție au fost închise definitiv. 

Foto: Facebook

Cum arată Adrian Năstase în costum de baie la 70 de ani