Primarul Constanței, Vergil Chițac a anunțat că publicul va putea păși în interiorul Cazinoului din Constanța, iar Primăria a pregătit un program special de evenimente gratuite între 21-25 mai, inclusiv concerte, spectacole, parade și un recital al Teatrului Național de Operă și Balet „Oleg Danovski”

„Cazinoul din Constanța renaște prin muzică, spectacole, artă”

„Ne revedem la Cazino! Cazinoul din Constanța își redeschide porțile și devine, din nou, locul în care orașul vibrează de emoție! Pe 22 mai, sunteți invitați la un eveniment de excepție: Concertul Oda Bucuriei, susținut de Teatrul Național de Operă și Balet „Oleg Danovski” în fața Cazinoului.

În cadrul Zilelor Constanței (21–25 mai), Cazinoul renaște prin muzică, spectacole, artă și prezența voastră. Să celebrăm împreună trecutul, prezentul și viitorul acestui simbol al orașului nostru! Să fim acolo. Să ascultăm. Să simțim. Să trăim, împreună, bucuria unui vis devenit realitate”, este mesajul publicat de reprezentanții Primăriei Constanța.

Istoria Cazinoului Constanța

Simbol al Constanței și cel mai mare cazinou din România la momentul inaugurării sale, Cazinoul de pe faleza Mării Negre, construit între 1904-1910 la inițiativa regelui Carol I, este o capodoperă Art Nouveau proiectată de arhitectul Daniel Renard.

Deși a fost un punct de atracție al elitei europene, clădirea a intrat într-o stare avansată de degradare după 1989, devenind o ruină până la începerea restaurării în 2020.

Proiectul a fost conceput ca un edificiu multifuncțional, similar cazinourilor din Monte Carlo sau Nisa, combinând jocuri de noroc (ruletă, blackjack, baccarat), săli de bal, spectacole și spații de socializare. Inaugurat pe 15 august 1910 în prezența Principelui Ferdinand, Cazinoul a devenit cel mai mare edificiu de acest fel din România.

Ce rol a avut Anghel Saligny

Inițial, arhitectul Petre Antonescu a proiectat o clădire inspirată din tradițiile artei românești, dar, după realizarea fundațiilor, Primăria a optat pentru un design mai cosmopolitan, încredințând modificările arhitectului Daniel Renard, de origine franceză.

Acesta a adoptat stilul Art Nouveau, caracterizat prin linii fluide, ornamente inspirate din natură și o estetică opulentă, influențat de cazinourile epocii. Construcția, începută în 1908, a fost finalizată în 1910, cu ultimele retușuri în 1912. Clădirea a fost ridicată pe un promontoriu extras din mare, o realizare inginerească impresionantă, consolidată de Anghel Saligny, care a proiectat grinzile principale în 1907.

Cum arăta cazinoul din Constanța în trecut

Interiorul era grandios: un hol generos ducea la o scară monumentală în trei rampe, flancată de birouri, grupuri sanitare și garderobe. Parterul includea un bufet, o sală de lectură, o sală de biliard și două săli de jocuri, iar etajul găzduia o sală de spectacole cu foaier pentru artiști și budoar pentru doamne.

Decorurile, cu vitralii, mozaicuri și ornamente metalice, reflectau splendoarea Belle Époque. Totuși, presa vremii a fost critică: ziarul Conservatorul descria Cazinoul ca o „matahală împopoțonată cu tot felul de zorzoane,” iar Drapelul îl acuza pe primarul Titus Cănănău de „nepricepere” pentru aprobarea planurilor.

Clădirea a fost ridicată pe un promontoriu extras din mare, o realizare inginerească impresionantă, consolidată de Anghel Saligny

Criticii remarcau asimetria și „amestecul babilonic” al stilurilor, dar publicul l-a adoptat rapid ca simbol al orașului. Gurile rele spuneau că emblema oraşului Constanța seamănă cu un dric dacă îl priveşti de sus, iar ferestrele au formă de mormânt.

„Dricul are elemente de Art Nouveau, aşa cum are şi Cazinoul”, a mărturisit arhitectul Radu Cornescu. Lucrările de reabilitare, demarate în primăvara anului 2020 de Compania Națională de Investiții (CNI) au costat peste 200 de milioane de lei.

Citiți și:

Influența cazinourilor din secolul al XX-lea asupra cazinoului modern