Icoana Maicii Domnului se află la loc de cinste în cea mai străveche vatră istorică de ortodoxie românească, mănăstirea Hodoș-Bodrog. Un loc unde slujbele se țin de 1000 de ani, fără întrerupere.
Orice pelerin care ajunge la sfânta mănăstire Hodoș-Bodrog, cel mai vechi așezământ monahal din România, va pleca din acel loc cu inima descătușată și orice problemă pe care o are se va rezolva. Pentru că Maica Domnului nu-și lasă copiii în suferință.
Trebuie doar ca oamenii să-și plece genunchii în rugăciune, să vorbească deschis cu Ea, să-i spună ce au pe suflet, vărsând lacrimi curate. Și atunci, oricât grea ar fi durerea, Preacurata Fecioară va mai săvârși încă o minune. Și nu se va opri niciodată din a le arăta credincioșilor cât de mult îi iubește.
Minunea taurului
Legenda spune că mănăstirea ar fi fost ridicată de enoriași, după o minune care a avut loc grație unui taur. Se spune că în acele vremuri, Hodoș, un animal falnic și neîmblânzit din turma unei văcărițe, a fost văzut zilnic de stăpâna sa săpând cu coarnele pe malul Someșului.
Văcărița era singura care-l putea urni din acel loc, dar într-o seară, după săptămâni întregi de săpat, taurul n-a vrut să mai plece. Văcărița a încercat să-l alunge, sperând că va pleca spre casă, dar taurul s-a supărat și a ucis-o pe loc. Când sătenii au aflat de nenorocire, au răpus animalul, dar totodată au vrut să știe ce l-a determinat pe animal să aibă un asemenea comportament.
Căutând în groapa mare pe care taurul a făcut-o, au găsit pentru început un colt de scândură, apoi o bucată mare de lemn. Ulterior, țăranii au rămas șocați când au scos din pământ icoana Maicii Domnului care-l ținea în brațe pe Iisus. Atunci a înțeles toată lumea că sărmanul taur nu vroia să plece de lângă Precurata Fecioară și au cerut îndurare Divinității. Minunile nu s-au oprit însă aici, pentru că oamenii au mai găsit și o căldare plină ochi cu bani.
Capul lui Hodoș a fost pus la intrare
Nimeni nu știe cine să fi îngropat icoana sau căldarea cu bani, dar credincioșii țărani au decis că trebuie să ridice o mănăstire, pentru a face pe plac Domnului. Iar pentru ca jertfa taurului Hodoș să nu fi fost în zadar, capul acestuia trebuia să pus la intrarea în biserică.
Pentru ca din acel moment până la sfârșitul veacurilor, lumea să știe de minunea descoperită de animalul care s-a jertfit pentru că a iubit-o atât de mult pe Fecioara Maria.
Inima de piatră
O altă legendă povestește că în acest loc mirific ar fi trăit cu multă vreme în urmă un călugăr cu evlavie la Maica Domnului, pe nume Metodie. Mama sa, care nu a fost niciodată de acord ca fiul său să ia drumul mănăstirii, ar fi ajuns într-o zi la Hodoș-Bodrog. Când monahul a văzut-o pe cea care i-a dat viață i-a spus că nu vrea să-I vorbească și că nu mai are mamă. Spera să o determine să plece acasă…
Femeia însă a fost atât de îndurerată că a aruncat un blestem puternic asupra copilului său: când va muri, să nu-l primească pământul, așa cum nici el nu și-a primit propria mamă. Anii au trecut, iar când Metodie a trecut la cele sfinte, frații călugări l-au înmormântat creștinește, dar sicriul a ieșit la suprafață. Fețele bisericești s-au speriat atunci și au săpat o groapă și mai mare. Sicriul a ieșit din nou.
Monahii s-au gândit atunci că singura soluție pentru a rezolva problema era ca Metodie să-și doarmă somnul de veci într-un mormânt de piatră. La suprafața pământului. Iar pe zidul mănăstirii a fost pusă o inimă mare de piatră. Se spune că oricine pune urechea pe inima călugărului și se roagă cu lacrimi în ochi, va auzi cum aceasta bate și acum…
Drumul Crucii din Vinerea Mare
Potrivit unei vechi tradiții, în fiecare an, în Vinerea Mare dar și în ziua Adormirii Maicii Domnului, la mănăstirea Hodoș-Bodrog, credincioșii parcurg Drumul Crucii. E vorba de un traseu de aproape 14 kilometri, de la mănăstire spre satul Bodrogul Nou, unde au fost puse 14 cruci, fiecare având o icoană cu una din cele 14 opriri ale Mântuitorului.
Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Ne puteți urmări și pe Google News sau pe pagina noastră de Facebook