Misterele mănăstirii Tutana, locul unde Vlad Țepeș a osândit primii trădători. Extraterestrul și sicriul cu însemne templiere
Misterele Mănăstirii Tutana atrag deopotrivă credincioși, istorici și curioși, fiecare în căutarea unui răspuns. Între documente medievale și povești transmise din generație în generație, acest lăcaș pare să păstreze un echilibru fragil între realitate și mister.
Prima atestare documentară a mănăstirii Tutana datează din anul 1497, în timpul domniei lui Radu cel Mare. Hrisoavele vremii o menționează într-un schimb de moșii, semn că așezământul avea deja o importanță economică și spirituală considerabilă.
Tradiția împinge însă originile mai departe, până în epoca lui Vlaicu Vodă, sugerând legături strânse cu monahii din Muntele Athos. De altfel, mănăstirea Tutana ar fi fost ridicată de călugări veniți de la schitul Cutlumuș, dornici să trăiască în izolare și rugăciune.

Legendele locului spun că alegerea amplasamentului nu a fost întâmplătoare. Inițial, monahii ar fi dorit să construiască pe un deal din apropiere, însă semne inexplicabile i-au determinat să coboare în vale.
Crucea înfiptă în pământ era găsită de fiecare dată mutată, iar interpretarea a fost una clară: voința divină indica alt loc. Astfel a luat naștere mănăstirea Tutana, pe un teren mlăștinos, unde viața monahală avea să înflorească timp de secole și a fost sfințită de însuși patriarhul Constantinopolului.
Specialiștii care au analizat imaginea nu au ajuns la un consens. Ipotezele variază de la reprezentări simbolice medievale până la intervenții mai târzii, posibil din secolul al XIX-lea. Cert este că această imagine contribuie la aura enigmatică a mănăstirii Tutana, atrăgând vizitatori din toată țara. În ceea ce privește numele dat mănăstirii, legenda spune că provine de la Ana, o femeie foarte bogată, posibil chiar soția domnitorului Radu I.
La Mănăstirea Tutana, lucrările de reconstrucție s-au realizat în doar 69 de zile
Misterele mănăstirii Tutana, locul unde Vlad Țepeș a osândit primii trădători. Extraterestrul și sicriul cu însemne templiere. Importanța acestui așezământ este subliniată și de intervențiile domnitorilor Țării Românești, Mihnea cel Rău și ulterior Mihai Viteazul fiind legați de refacerea și consolidarea complexului.
O veche pisanie amintește că lucrările de reconstrucție s-ar fi realizat în doar 69 de zile…. De asemenea, existența unei case domnești în incinta mănăstirii Tutana indică rolul strategic și simbolic al locului. Unul dintre cele mai puternice episoade istorice asociate cu mănăstirea Tutana îl implică pe Vlad Țepeș.
Tradiția locală susține că voievodul ar fi pedepsit aici primii trădători, trăgându-i în țeapă pe un deal din apropiere. Deși documentele nu confirmă în totalitate acest episod, prezența unor cruci atribuite oștenilor lui Vlad Țepeș în curtea mănăstirii Tutana alimentează și astăzi fascinația pentru această poveste.

Poate cel mai intrigant mister descoperit la mănăstirea Tutana este cel al mormintelor aflate sub biserică. Cercetările arheologice au scos la iveală șase morminte, dintre care unul a atras în mod special atenția.
Defunctul purta un inel princiar din aur, cu pecete domnească, obiect care se află astăzi la Muzeul Național de Istorie din București. Sicriul, realizat dintr-un trunchi de copac, prezintă pe capac simboluri interpretate de unii cercetători ca fiind însemne templiere.
Această descoperire a alimentat numeroase speculații privind posibile legături între sfântul lăcaș și ordinele cavalerești occidentale. Deși nu există dovezi certe care să confirme prezența templierilor în zonă, misterele Mănăstirii Tutana nu pot fi deslușite nici astăzi în totalitate.
Indiferent de perspectiva din care este privită, Mănăstirea Tutana rămâne un reper al patrimoniului românesc. Între documente istorice, legende cu Vlad Țepeș, simboluri neelucidate și descoperiri arheologice, acest loc continuă să provoace întrebări și să fascineze deopotrivă.
Jurnalistă cu peste 20 de ani de experiență, a debutat ca redactor la cotidianul Tineretul Liber, apoi a contribuit la dezvoltarea altor proiecte. A scris pentru „Evenimentul Zilei”, „Curentul”, „Monitorul de București”, revistele „Felicia” și „Taifasuri”. Din anul 2021 este activă pe site-ul Rețete și Vedete. La toate publicațiile enumerate a publicat articole pe actualitate, lifestyle, monden, medicină naturistă, sănătate, reportaje, religie, horoscop, editoriale.
Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Ne puteți urmări și pe Google News sau pe pagina noastră de Facebook