Misterioasele „las bolas” din Costa Rica. Poporul care a făcut bilele a dispărut fără urmă

Poporul care a realizat pe misterioasele „las bolas” din Costa Rica, a dispărut fără urmă. Străvechea civilizație a lăsat în urmă însă bile gigantice de piatră și nimeni nu își poate explica la ce le foloseau acestea.

Aceste relicve antice, denumite local „las bolas”, adică pur și simplu „bile” au captivat imaginația exploratorilor și a cercetătorilor deopotrivă. Cu o istorie ce se întinde încă din anul 600 d.Hr., aceste monumente impunătoare stau mărturie măiestriei unei misterioase civilizații precolumbiene care a prosperat cândva în regiune.

Majoritatea acestor sfere sunt realizate din gabbro, o rocă vulcanică ce se formează prin răcirea magmei. Toate impresionează prin precizia și simetria lor uluitoare. Sunt, practic, bile perfecte, răsfirate prin natură. Arheologii care au investigat aceste artefacte misterioase presupun că meșteșugarii antici le-au modelat cu atenție folosind pietre mai mici, sculptându-le apoi meticulos în forme perfect sferice.

Nivelul de meticulozitate și devotament necesare pentru o astfel de realizare vorbesc mult despre abilitățile tehnice și semnificația culturală atribuită acestor obiecte enigmatice.

Ce se știe despre misterioasele „las bolas” din Costa Rica

Dimensiunile pietrelor variază foarte mult. Unele au doar câțiva centimetri, în timp ce altele ajung 2 metri diametru. Cea mai mare sferă cunoscută atinge 2,15 m în diametru și o greutate estimată la 16 tone.

De-a lungul timpului, au apărut nenumărate teorii cu privire la scopul și simbolismul sferelor din zona Diquis. Unii susțin că aceste colosale sfere de piatră ar fi putut avea funcții astronomice, fiind posibil aliniate cu corpuri cerești sau evenimente astronomice.

Alții speculează că acestea ar fi putut servi drept marcaje de navigație, ajutând călătorii să își găsească drumul către locații importante sau delimitând teritorii sacre. Cu toate acestea, în ciuda tuturor acestor speculații, rămâne un fapt incontestabil: adevăratul scop și semnificația acestor artefacte enigmatice rămân învăluite în mister.

Poporul străvechi care a făcut bilele a dispărut fără urmă

Misterioasele bile au fost realizate de poporul Chibchan, care a locuit cândva în Costa Rica și în alte părți ale Americii Centrale, și care a dispărut în urma cuceririi spaniole. Odată cu dispariția acestei populații, cunoștințele și înțelegerea asupra semnificației sferelor gigantice s-au pierdut în negura istoriei.

Pe măsură ce cercetătorii și antropologii continuă să investigheze aceste artefacte, misterul doar se adâncește. Oamenii de știință au putut stabili doar că sferele din zona Diquis au legătură cu civilizația dispărută Chibchan, lăsându-ne să reflectăm asupra misterelor pe care le ascund. Această populație a locuit cândva în Costa Rica și în alte părți ale Americii Centrale, și care a dispărut în urma cuceririi spaniole. Odată cu dispariția acestei populații, cunoștințele și înțelegerea asupra semnificației sferelor gigantice s-au pierdut în negura istoriei.

Civilizația Chibchan a prosperat timp de un mileniu, apoi a dispărut complet

Poporul Muisca, cunoscut și sub numele de Chibchan, a prosperat între anii 600  și 1600 înainte de sosirea spaniolilor și de cuceririle lor din Lumea Nouă. Se estimează că au existat între 500.000 și 3.000.000 de membri ai acestei populații, în perioada de apogeu a culturii. Istoricii au descoperit că această civilizație era cea mai centralizată politic dintre toate popoarele sud-americane din afara imperiului Inca, conform Enciclopediei Britannica.

Membrii ei trăiau în numeroase districte mici, fiecare cu propriul șef, consolidate ulterior prin cuceriri și alianțe în două state mari și câteva mai mici, fiecare condus de un conducător ereditar. Sosirea spaniolilor a blocat dezvoltarea unor unități politice mai mari. Întreaga structură politică a poporului Chibchan a fost zdrobită în secolul al XVI-lea. În mai puțin de 200 de ani, limba lor a încetat să mai fie vorbită.

Până la venirea cuceritorilor spanioli, societatea Chibchan s-a bazat pe o economie cu agricultură intensivă, o varietate de meșteșuguri și comerț. În satele mai mari se organizau piețe săptămânale, care facilitau schimbul de produse agricole, ceramică și pânză de bumbac; iar comerțul cu popoarele vecine le furniza aurul care era folosit pe scară largă pentru ornamente și ofrande.

Utilizarea aurului a fost o prerogativă a clasei superioare, singura care avea permisiunea să îl poarte inclusiv în așternuturi. Se mai știe despre liderii nativilor Chibchan că, înainte de preluarea funcțiilor, erau intens pregătiți, trăind perioade lungi (de 6 până la 12 ani) în post și izolare ca „antrenament” pentru îndatoririle lor viitoare, mai arată sursa citată.

Religia Chibchan a fost dominată de o preoțime ereditară, dar neorganizată, care a menținut numeroase temple și altare și a ținut ceremonii publice elaborate, dar rare. Ofrandele, în special cele constând în aur și pânză, erau o parte proeminentă a tuturor ritualurilor religioase, iar la ocazii speciale se făceau sacrificii umane zeului Soare.

Sursa foto:  Museo Nacional de Costa Rica / Juan Julio Rojas, WikiMedia Commons, Flikr / Wikimapia