Omul de Denisova, cel mai misterios strămoș al omului modern. Avea părinții din două specii diferite

În urmă cu 16 ani, arheologii au recuperat un fragment de os de deget uman din Peștera Denisova din sudul Rusiei. După îndelungi cercetări s-a aflat că este vorba de un copil de Denisova, considerat singurul individ din lume care a avut părinții din două specii diferite de om.

Când echipa și-a publicat cercetările în martie 2010, a anunțat că fragmentul provenea de la un strămoș care avea ADN comun cu neanderthalienii și cu noi, de la un strămoș comun vechi de aproximativ un milion de ani. Omul de Denisova, spun specialiștii, a trăit în Paleoliticul Inferior și Mijlociu.

Cine este omul de Denisova

În trecutul îndepărtat, acest nou hominin, numit Denisovani, pare să se fi separat de Neanderthalieni din cauza geografiei. Neanderthalienii au prosperat în Occident, în timp ce Denisovanii și-au găsit un cămin în Eurasia.

Chiar și aceste firimituri de cunoștințe despre acest strămoș timpuriu evaziv sunt remarcabile, având în vedere cât de rare sunt fosilele Denisovanilor. Dar acest lucru nu a împiedicat o nouă echipă de cercetători să sintetizeze un deceniu de muncă într-un studiu care arată că oamenii moderni poartă mai multe trăsături Denisovan decât se credea până acum.

Doar 10 fragmente de la oameni de Denisovan

Fosilele Denisovan includ doar 10 exemple de dinți, fragmente de craniu și alte particule mici care datează de acum aproximativ 200.000 de ani. O mare parte din înțelegerea noastră actuală, spun specialiștii, provine din ADN-ul extras din rămășițele unui singur deget mic.

Cu toate acestea, este suficient pentru a indica, conform Max-Planck-Institut pentru Antropologie Evolutivă, că acești strămoși umani obscuri erau mult mai apropiați de noi decât unii dintre verii lor mai faimoși, cum ar fi neanderthalienii.

„Mult mai asemănători cu oamenii moderni”

Dovezile descriu un neam uman capabil să supraviețuiască în condiții climatice extrem de diferite pe mii de kilometri, din Siberia de câmpie până în Tibet, la altitudini înalte, și, posibil, chiar în pădurile tropicale din Noua Guinee și Filipine. Miliarde de oameni de pe Pământ poartă încă ADN-ul lor, ca urmare a încrucișărilor.

„Ceea ce am aflat despre Denisovani este că, din punct de vedere comportamental, erau mult mai asemănători cu oamenii moderni”, a declarat Laura Shackelford, paleoantropolog la Universitatea din Illinois, pentru The New York Times. Avantajele genetice apar periodic. În Tibet, de exemplu, o genă Denisovan ajută la adaptarea la altitudini mari.

Iar creierul lor s-ar putea să se fi adaptat cel mai bine dintre toate, prin reducerea cerințelor energetice pentru acest organ atunci când hrana era rară. În misterul din ce în ce mai complex al evoluției umane, Denisovanii rămân un puzzle, dar ale cărui piese se așează încet la locul lor.