A fost și pitic și uriaș. Așa ceva nu s-a mai întâmplat niciodată în istoria omenirii. Povestea lui Adam

Născut din părinți de talie medie în Graz, Austria, în anul 1899, Adam a fost, se pare, un copil sănătos. Cu toate acestea, în copilărie a fost descris ca fiind… pitic. Nimeni nu se aștepta însă ca la finalul vieții să ajungă la înălțimea de 2,34 m. În istoria omenirii este singurul.

La 18 ani avea doar 122,55 m

Se cunosc puține lucruri despre primii ani de viață ai lui Adam până în 1917, când s-a înrolat în armată pentru a lupta în Primul Război Mondial. În vârstă de 18 ani la momentul respectiv, i s-a măsurat înălțimea de 122,55 m și a fost considerat prea scund pentru a se înrola în armata austro-ungară.

Potrivit specialiștilor, nanismul se caracterizează, de obicei, printr-o înălțime la vârsta adultă mai mică de 147 cm, înălțimea medie a persoanelor cu nanism fiind de 122 cm. Un an mai târziu, Adam a încercat să se înroleze din nou. În ciuda faptului că a crescut ușor, era încă prea mic pentru a fi acceptat.

Medicii au spus că suferă de acromegalie

Vârful său de creștere extremă părea inexplicabil. Pe lângă faptul că începuse să i se curbeze coloana vertebrală, trăsăturile feței se măritaseră, de asemenea. În încercarea de a înțelege creșterea anormală a lui Adam, doi medici l-au studiat pe parcursul mai multor luni, între august 1930 și mai 1931.

Pe baza examinărilor lor, doctorii Mandl și Windholz au ajuns la concluzia că Adam suferea de acromegalie (o tulburare hormonală care duce la creșterea excesivă a anumitor părți a corpului uman), cauzată de o tumoare hipofizară benignă.

I s-a curbat coloana vertebrală

Mai multe simptome ale acromegaliei au fost evidente la Adam, cum ar fi mărirea mâinilor și a picioarelor, însă, de asemenea, a crescut masiv în înălțime. Indiferent dacă diagnosticul de acromegalie a fost în totalitate corect sau nu, medicii au fost de acord că tumora ar trebui îndepărtată pentru a stopa producția excesivă de hormon de creștere și agravarea curburii coloanei vertebrale a lui Adam.

Pe atunci însă, o astfel de procedură chirurgicală era extrem de riscantă. A fost aceeași perioadă în care cel mai înalt om din toate timpurile, Robert Wadlow (1918 – 1940), a fost descurajat de medici să se opereze la glanda pituitară, întrucât riscul de deces a fost considerat mult prea mare.

A murit la 51 de ani, imobilizat la pat

În ciuda scepticismului cu privire la faptul că tumora lui Adam putea fi îndepărtată în siguranță, operația a fost efectuată cu succes de către Dr. Oscar Hirsch. Când Adam a fost examinat câteva luni mai târziu, medicii au descoperit că, deși nu crescuse în înălțime, coloana sa vertebrală se curbase și mai tare.

Creșterea lui Adam încetinise, dar nu se oprise. De asemenea, a dezvoltat și alte complicații de sănătate, așa cum se întâmplă frecvent în rândul persoanelor cu acromegalie. Adam și-a pierdut complet vederea la ochiul drept, și-a pierdut auzul la urechea stângă și a suferit frecvent dureri de cap puternice.

În cele din urmă, din cauza curburii continue a coloanei vertebrale, Adam a rămas imobilizat la pat, neputând să stea în picioare sau să meargă. A fost internat într-un azil de bătrâni, unde și-a trăit restul zilelor, decedând la vârsta de 51 de ani, la 4 martie 1950. I s-a măsurat înălțimea. Avea 2.34 cm, ceea ce înseamnă că a continuat să crească de la operație.