Povestea româncei care a ajuns singura gheișă de altă naționalitate în Japonia

Îndeletnicire a nativelor japoneze prin definiție, ocupația de gheișă este atestată de sute de ani. O gheișă este o damă de companie care în același timp este dansatoare și interpretă de artă tradițională japoneză. Gheișele erau foarte cunoscute în secolul al XVIII-lea și în secolul al XIX-lea. Există gheișe și azi, însă numărul lor e în permanentă scădere.

În urmă cu 13 ani s-a întâmplat un moment istoric în Japonia: a fost admisă în rândul gheișelor o femeie de altă naționalitate decât cea japoneză, mai exact, o româncă. Cu patru ani mai devreme, o altă femeie c u origini străine mai fusese acceptată, o australiancă.

Transformarea incredibilă a criminalului în serie Konstantinos Passaris. Temutul asasin grec explică de ce a ucis cu sânge rece
Blestemul tezaurului „Cloșca cu puii de aur”. Totul lua foc în jurul său

Inițial, gheișele erau bărbați

Trebuie știut că, la începutul acestei arte, gheișele erau bărbați. Se numeau taikomochi sau hōkan. Ei au reprezentat evoluția de la rolul bufonilor din Evul Mediu spre un nou nivel de entertainment. Abia în secolul al XVII-lea rolul a devenit „onna geisha” (gheișa feminin) și, tot de atunci, a fost preluat de femei.

Gheișele sunt atstate documentar de sute de ani, rolul lor evoluând din cel al bufonilor din Evul Mediu (Sursa foto: Instagram)

Perioada geisha a cunoscut o înflorire în secolele al XVIII-lea și al XIX-lea. După Restaurația Meiji (1868) rolul lor s-a schimbat. În majoritatea orașelor mari existau hanamachi (așa-zisele „cartiere ale florilor“) unde se găseau prostituate (gheișe). În prezent în Japonia mai există doar câteva hanamachi, ca de exemplu în Kyōto, care este centrul culturii gheișa.

Cum a ajuns o româncă gheișă în Japonia

Povestea româncei Isabella Onou care a devenit prima și unica gheișă româncă „legitimată” în Țara soarelui Răsare e aparte. A visat la asta din adolescență, mai exact după ce a citit Shogun, așa cum le-a povestit și jurnaliștilor de la Japan Times. În 1999 a avut ocazia să călătorească în țara visurilor ei, Japonia, și a decis că acolo era locul ei. Patru ani mai târziu s-a mutat acolo și s-a angajat la restaurantul unui prieten. În local a fost remarcată de Miyamoto, o gheiță profesionistă, care s-a gândit imediat ce a văzut-o că ar fi perfectă ca gheișă.

Românca Isabella Onou a devenit prima gheișă de altă naționalitate decât cea niponă atestată ( Sursa foto: Japan Times)

În 2011, românca Isabella Onou a devenit singura gheişă de altă naţionalitate din Japonia. Ea și-a ales numele de scenă și s-a bucurat rapid de un mare succes în branşă. Presa niponă scria despre ea că ar fi „mai japoneză decât multe japoneze”. Pentru a putea practica această meserie, românca a urmat un curs de ucenicie care durat un an de zile, învăţând de la Kumi Miyamoto și mama sa care conducea casa de gheișe Izunagaoka.

Pe durata stagiului, Isabella a învățat cum să meargă ca o gheișă, cum să vorbească și cum să gândească. De asemenea, a învăţat dansuri populare japoneze, dar şi să cânte la instrumente tradiționale din această țară.

Într-un interviu pentru sursa citată, românca a povestit ce i-a fost cel mai greu: autocontrolul. „Europenii sunt pasionali și își exprimă liber emoțiile. Așa eram și eu, dar acum trebuie să le controlez. Trebuie să îmi mențin același nivel de liniște indiferent de stările mele interioare, iar asta este o adevărată lupta pentru mine”, povestea Onou. După ce a dat examenul final, a absolvit și a fost numita oficial gheișă, primind numele de scenă Fukutaro, care înseamnă „noroc”.

Sursa foto: Japan Times, Facebook /Izunagaoka Geisha Official Japan, Instagram