Reședința familiei Ceaușescu uimește și acum. Zeci de camere, buncăr, spa și piscină cu valuri

Buncăr, spa, băi cu aur și 174 de spații. O cameră era împărțită în 4 spații. Așa ar putea fi descrisă în doar câteva cuvinte fosta reședință a familiei Ceaușescu, Palatul Primăverii. Un loc la care râvneau chiar și alți președinți de stat.

Până în anul 1965, Palatul Primăverii era doar o casă de protocol a fostului președinte Gheorghe Gheorghiu Dej, iar în acest moment are peste 4000 de metri pătrați. Ceaușescu s-a mutat aici cu familia sa, la doar câteva zile după ce Gh. Gheorghiu Dej a murit. Locuința are nu mai puțin de 174 spații, ceea ce reprezintă 43 de camere, spa, cinematograf, piscină, ba chiar și un salon terapeutic.

Ceaușescu lua lecții de dicție, politică și economie

Ceaușescu avea biroul său unde primea vizitele consilierilor săi personali, dar și a lui Dumitru Popescu. Scriitorul său din umbră ce îi redacta și cenzura textele și discursurile de atunci. Întrucât avea doar trei clase primare, lua lecții de dicție, politică și economie. Un parchet cum rar vezi, realizat din patru tipuri de lemn, dar și o serie de fildeșuri primite în urma vizitei din Africa în 1972 impresionează vizitatorul.

Cadouri primite de la președinți

În Palatul Primăverii există multe cadouri extrem de scumpe primite de Ceaușescu. S-a păstrat foarte bine un covor iranian, un dar de la ultimul șah al Iranului, iar la loc de cinste stau câteva farfurii primite de la regina Elisabeta a Marii Britanii. Specialiștii spun că toate decorațiunile și mobilierul din casă au fost realizate la fabrica Heliade din București, sunt din lemn de nuc și au stil renascentist.

Salonul birou

Ceaușescu se bucura și de un salon birou în care piesa de arhitectură de bază este o tablă de șah ale cărei piese sunt realizate din lemn și reprezintă țărani cu port național românesc. Regele era întruchipat de Ștefan cel Mare, iar regina era reprezentată de Regina Maria a României.

Și tot în Palatul Primăverii mai există un șah electronic, un dar primit de la fostul președinte Mihail Gorbaciov. Cât privește tablourile din casă sunt originalele celor mai mari pictori români, printre care Vermont și Tonitza. Și Elena avea un apartament de zi, unde obișnuia să se odihnească fără să-și deranjeze soțul.

Dormitorul comun

După ce au vizitat Palatul Versailles în 1970, soții Ceaușescu au rămas impresionați și au vrut și ei ceva cât mai asemănător. Așa a luat naștere salonul Ludovic al XIV-lea, cu șemineu din marmură de Carara. În dormitorul comun al celor doi se păstrează lenjerie și pijamalele celor doi soți, precum și o canapea unde se lăfăiau câinii cuplului, labradorii Corbu și Charona, primiți de mici din partea reginei Elisabeta a II-a.

Băile de aur

Tot în Palatul Primăverii se află o zonă de spa și un salon terapeutic. Piscina are aproximativ trei metri și există chiar și un dispozitiv care creează valuri. Dacă românii făceau eforturi uriașe pentru a-și achiziționa un lănțișor sau o cruciuliță de aur, familia Ceaușescu se scălda în acest metal. Dovadă că băile erau placate cu aur industrial, de șapte carate, din ceea ce se cunoaște, la dorința Elenei Ceaușescu.

Pe pereții cinematografului se află monograma lui Iisus

Și nimeni nu și-ar fi putut imagina că în incinta Palatul Primăverii, Ceaușescu și Elena se relaxau la un cinematograf luxos. Acesta are o capacitate de 20 de locuri, iar familia Ceaușescu obișnuia să vizioneze filme americane. Pereții cinematografului sunt decorați cu mătase, catifea și cusuți cu fir auriu, asemănător veșmintelor preoțești. De altfel, pe materialul aplicat se remarcă încadrat în cerc, monograma lui Iisus, iar mobilierul este realizat din lemn de cireș. Rolele de film erau aduse de la Sahia Film, proiectate, apoi returnate.

Apartamentul lui Valentin Ceaușescu

Primul născut al soților Ceaușescu, Valentin Ceaușescu, care trăiește astăzi, a avut parte de un apartament de vis în Palatul Primăverii. Deși a fost membru al Partidului Comunist, el a fost fizician și nu s-a implicat niciodată în politică. Apartamentul său era compus din birou, dormitor, dressing și baie și are pereții îmbrăcați în mătase naturală românească.

În apartamentul lui Valentin se află și un obiect primit din partea președintelui Coreei de Nord. Spectaculos este și apartamentul lui Nicu Ceaușescu, realizat într-un stil clasic englezesc. Cel mai mare este însă apartamentul unde a trăit Zoe Ceaușescu, compus din salon, dormitor, dressing și baie, cu deschidere către două balcoane diferite, care a fost realizat în stil franțuzesc.

În Palatul Primăverii a călcat un singur președinte din lume: Richard Nixon

Ceaușeștii aveau și un pian, funcțional și în acest moment, care însă pentru dictator și soția sa era doar o simplă piesă de decor. Iar lângă pian se găsește o tapiserie flamandă a secolului al XIX-lea, care a fost un dar din partea lui Charles de Gaulle, președintele Franței.

În faimoasa cameră de zi, Ceaușescu l-a primit pe Richard Nixon, președintele SUA. singura vizită oficială a unui președinte la Palatul Primăverii. La nivelul ferestrelor există niște măști maro în spatele cărora sunt niște calorifere de fontă, cu ajutorul cărora se făcea încălzirea în timpul iernii. În grădina de vară trăiesc astăzi 18 păuni, descendenții celor pe care Nicolae Ceaușescu i-a adus din Japonia.

Colecția de vinuri a lui Ceaușescu

După ce a fost diagnosticat cu diabet, Ceaușescu a avut mare grijă la dietă. Avea mâncarea cântărită și rar consuma băuturile sale preferate, Galbena de Odobești și țuica de Pitești. În schimb, avea o colecție de peste 250 de vinuri românești, ținute într-o cameră frigorifică. Din Palat nu lipsește camera Scornicești, unde există ultima sticlă de vin rămasă în casă, din 1959.

Ușa buncărului arată ca a unui submarin

 

Ușa vestitului buncăr este, de asemenea cea originală. Buncărul este construit la 15 metri de nivelul solului și proiectat să reziste la două bombe atomice consecutive. Majoritatea cadourilor expuse în acest loc sunt primite de la diverse fabrici și membrii PCR cu ocazia zilei de naștere a lui Ceaușescu. Inițial, buncărul avea și dormitoare și băi, nu a fost folosit niciodată, dar proiectat pentru a se putea trăi în acest loc timp de șase luni. Din buncăr pleacă o serie de tuneluri care asigurau evacuarea în diverse puncte strategice din București.

Sursă foto: captură youtube