Simona Ionescu / Redactor Șef

Români celebri în străinătate, mai puțini cunoscuți „acasă”. Nici nu vă gândiți ce mari personalități sunt

Români celebri în străinătate, mai puțini cunoscuți „acasă”. Nici nu vă gândiți ce mari personalități sunt
România a dat lumii personalități de primă mână, vedete, artiști, oameni care au făcut istorie și despre care puțini au ajuns să știe ce origini au. Spre deosebire de vedetele de azi, care deseori „uită” limba română după 2 luni petrecute în străinătate, sau care atunci când sunt întrebate despre origini amestecă răspunsuri alambicate, aceste personalități care și-au pus amprenta în istoria lumii secolului trecut, nu au ascuns niciodată originea lor. Vă invităm să le descoperiți poveștile, în două episoade.

Români celebri în străinătate. De câțiva ani, de când UNESCO a inclus ia în patrimoniul universal, lumea întreagă a avut șansa să afle că la originea uneia din picturile celebre semnate de Henri Matisse de află bluza populară românească. De Constantin Brâncuși, considerat părintele sculpturii moderne, a auzit toată lumea.

Dar sunt multe alte nume, mai puțin cunoscute, inclusiv românilor, de personalități care au rădăcini sau au pornit din spațiul Carpaților. Sunt români celebri în străinătate, dar mai puțini cunoscuți acasă.

Dacă anumite domenii cum ar fi politica, literatura sau științe, nu sunt cunoscute publicului larg, cu toții ne uităm la filme. O listă consistentă de actori americani sau europeni au strămoși români sau au venit pe lume în România.

Jurnaliști pe jumătate români care au făcut istorie

De exemplu, celebrul jurnalist francez Michel Drucker (n.1942) este pe jumătate român. Tatăl său, Abraham Drucker, de profesie medic, s-a născut la Davideni (județul Neamț) și a plecat din țară în anul 1925. Familia nu a ascuns niciodată originile românești. Celebrul jurnalist care a făcut interviuri cu Brigitte Bardot, Jane Fonda, Glenn Close, Francis Ford Coppola, Stallone, de Niro și cu mulți alții, a crescut învățând inclusiv românește, înconjurat de obiecte tradiționale aduse de mama sa, la plecare, din România, după cum a povestit.

Michel Drucker este unul din jurnaliștii vedetă ai postului național de televiziune francez France 3 (Sursa foto: Instagram)

Jacques Capelovici, cunoscut drept Maître Capelo (1922 – 2011) a fost profesor, lingvist și co-gazdă a Jocurilor de la 8 p.m. de la televiziunea națională franceză France 3. El s-a născut la Paris având tată român.

Românul care a cântat în deschiderea concertului Beatles

În lumea muzicii, probabil că mulți români știu că fostul soț al Sandrei era un bucureștean care, după ce a emigrat, și-a spus Michael Crețu (n.1957). Acesta  s-a născut la București, iar în prezent trăiește la Ibiza. Acesta e consacrat ca muzician și producător muzical, activ muzical în Germania și Europa de Vest, dar mai ales ca fiind creatorul proiectului muzical Enigma.

Mergem în Franța pentru a-l cunoaște pe Vladimir Cosma, acum în vârstă de 83 de ani, care este considerat o somitate muzicală în țara sa adoptivă. Compozitor și dirijor român, acesta s-a născut la București. Lui îi datorăm multe coloane sonore de film fredonate de generații întregi (La Boum I & II, Marele blond, L’As des as….). Cel mai mare succes muzical al lui e piesa Your Eyes de pe coloana sonoră a filmului La Boum II.

Dar marea vedetă a muzicii franceze e cântărețul Pierre Vassiliu (1937 – 2014), fiul unui medic de origine română. Deopotrivă compozitor și actor francez, acesta s-a lansat în muzică la începutul anilor 1960, când a lansat primul său disc, „Armand”, scris împreună cu fratele său Michel. Discul a fost un succes enorm, vânzându-se în 150.000 de exemplare, ceva de neimaginat în acea perioadă, situație care l-a propulsat, doi ani mai târziu, în 1964, la Paris, să concerteze în deschiderea unui show Beatles.

Români în literatura mondială: de la Dadaism la premiul Nobel

Bine-cunoscuta Anna de Noailles (1876 – 1933) nu mai are nevoie de prezentare. Scriitoare și poetă franceză de origine română, vedetă a saloanelor mondene din Paris la începutul secolului al XX-lea, deşi nu a trăit în România şi nici nu a scris în limba română, a fost una dintre primele femei primite în rândurile Academiei Române. Ana Elisabeta Brâncoveanu (sau Brancovan, după grafia franceză) s-a născut în familia boierească Brâncoveanu, dintr-o mamă de origine greacă, Raluca Moussourus, căsătorită cu Grigore Brâncoveanu.

Ana de Noailles este prima femeie admisă în Academia Română

Ana Brâncoveanu s-a căsătorit cu contele Mathieu Ferdinand Frederic Pascal de Noailles în anul 1897. Debutul său poetic s-a produs doi ani mai târziu, iar peste alți doi a publicat un volum antologic, „Le Cœur innombrable” care a avut un succes remarcabil. A fost aleasă imediat membră a prestigioasei Académie Royale Belge de Langue et de Littérature Françaises. Academia Franceză i-a acordat marele premiu pentru literatură. De altfel, celebra scriitoare mondenă cu origini române a fost prima femeie comandor al Legiunii de Onoare.

Părintele Dadaismului, Tristan Tzara (1896 – 1963), a fost român. Scriitor, poet și eseist, acesta s-a născut cu numele Samuel Rosenstock, la Moinești (în nordul României). El și-a ales numele Tristan cu referire la opera lui Wagner Tristan și Isolda și Tzara cu referire la cuvântul românesc țara, care înseamnă „pământ” și „țară”. Există opinii conform cărora numele acestui curent literar – artistic, Dadaism, provine din afirmația „Da”, folosită foarte des în discuțiile purtate de inițiatorii mișcării, de origine română, Tristan Tzara și Marcel Iancu.

Celebrul scriitor, istoric și avocat Serge Klarsfeld (n.1935) este și el de origine română. Cunoscut activist ca „vânător de naziști”, acesta, începând cu anii 1960, a activat pentru comemorarea victimelor Holocaustului din Franța.

Nu în ultimul rând, laureata Premiului Nobel pentru Literatură  din 2009, Hertha Müller (n. 1953), este româncă vorbitoare de limbă germană, născută în Banat.  Ea a fugit din România comunistă în 1987, în Germania.

Surse foto: Adrian Pîclișan, Instagram

Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.

Recomandarile noastre