Secretul lăsat în urmă de Michelangelo în Capela Sixtină. Era acolo de peste 500 de ani și nu a observat nimeni până acum

Renumită pentru frescele sale renascentiste create de Michelangelo, Capela Sixtină, zidită ca loc de taină și reculegere între anii 1472-1483, este unul dintre cele mai vizitate locuri din Palatul de la Vatican, Roma, Italia, aflându-se în partea dreaptă a Catedralei Sfântul Petru. La 500 de ani distanță, s-a descoperit un detaliu lăsat în urmă de Michelangelo, pe care nu îl observase nimeni până acum. 

„Judecata de Apoi” este una dintre cele mai impresionante opere de artă din lume. Michelangelo a realizat fresca pe întreg peretele altarului Capelei Sixtine din Vatican, între anii 1536 și 1541. Capodopera prezintă mai multe figuri masculine semi-dezbrăcate care se înalță spre Rai sau coboară în Iad în ziua Judecății de Apoi.

Maria Magdalena, portretizată în „Judecata de Apoi” 

Acum, la aproape 500 de ani de la realizarea operei, un cercetător susține că a descoperit o figură biblică centrală, care până acum era „absentă”. Maria Magdalena, una dintre cele mai dedicate urmașe ale lui Iisus Hristos, apare subtil în pictură, potrivit expertei în artă italiană și autoarei Sara Penco.  

Presupusă martoră la răstignirea și învierea lui Hristos, Maria Magdalena este reprezentată cu părul blond, sărutând crucea lui Iisus Hristos, spune experta. Această descoperire vine după un studiu recent care a arătat că o femeie dintr-o altă pictură a Capelei Sixtine, „Potopul”, a fost reprezentată cu simptome de cancer la sân.

Autoarea e convinsă că „femeia blondă” e Maria Magdalena

Femeia considerată a fi discipola lui Iisus se află în partea dreaptă a picturii și este înfățișată ca o femeie blondă, îmbrăcată într-o robă galbenă, sărutând o cruce. Aceasta este Maria Magdalena, potrivit doamnei Penco, care detaliază descoperirea în noua ei carte, „Maria Magdalena în Judecata lui Michelangelo”.  

„Sunt ferm convinsă că aceasta este Maria Magdalena. Intimitatea cu crucea, rochia galbenă și părul blond, dar și întregul context în care Michelangelo plasează această figură pentru a-i sublinia importanța”, a declarat ea la o conferință de presă organizată marți la Roma. 

„Iisus judecător” și „Iisus mântuitor”

Doamna Penco susține că bărbatul musculos, aproape dezbrăcat, care ține crucea este Iisus Hristos. Nu este, așa cum s-a presupus anterior, Simon din Cirene, bărbatul obligat de romani să poarte crucea lui Iisus pe drumul către răstignire.  

Aceasta sugerează că există două reprezentări ale lui Iisus în „Judecata de Apoi” – una în partea dreaptă, alături de Maria Magdalena și alta în centru. Cea din centru îl prezintă pe Hristos înconjurat de numeroși sfinți proeminenți, cu o aură de lumină în jurul său, iar alături de el este mama sa, Fecioara Maria.  

Deși chipurile lor arată diferit, amândoi au brațul drept într-o poziție similară și aceleași șuvițe de păr de culoare deschisă. De asemenea, amândoi sunt fără barbă, deviere de la reprezentările tradiționale ale lui Iisus cu barbă, despre care se crede că au fost inspirate de o statuie antică grecească a lui Apollo.  

Deși poate părea ciudat să fie aceeași figură de două ori într-o singură pictură, acestea sunt diferențiate ca „Hristos judecător” și „Hristos mântuitor”, susține doamna Penco.  

Nici acum nu se știe cine sunt toate cele 300 de persoane din „Judecata de Apoi” 

Se consideră că „Judecata de Apoi” conține aproximativ 300 de figuri, astfel că, chiar și la 500 de ani de la finalizare, există încă dezbateri cu privire la identitatea acestora.  

Însă profesoara Yvonne Dohna Schlobitten de la Universitatea Gregoriană din Roma este de acord cu noua interpretare a doamnei Penco.  

„Cu o mare intuiție, Sara Penco a descoperit ceva care definește esența artei”, afirmă aceasta în prefața cărții.  

„Putem vedea clar cum iconografia și teologia sunt legate în raționamentul lui Penco pentru a forma o viziune. Femeia care sărută crucea are un rol important, chiar dacă apare ascunsă la marginile imaginii”, a spus profesoara din Roma.