Singurul astronaut felin. Felicette, unica pisică care a fost trimisă în spațiu

Câinii și maimuțele au fost animalele folosite de obicei de oamenii de știință pentru a afla exact cât de periculoase erau condițiile din spațiul cosmic și pentru a evalua dacă oamenii ar putea supraviețui călătoriilor dincolo de marginea atmosferei terestre. Au trecut 61 de ani de când Felicette, o pisică pariziană a zburat la borul unei rachete franceze. A fost primul și singurul astronaut felin.

Pisicuța a ajuns în spațiu în 1963

În octombrie 1963, drăguța felină, cu blăniță de culoare alb-negru a fost la înălțime în misiunea suborbitală care a atins o altitudine de 154 km, ajungând într-un loc unde nici o felină nu a mai făcut-o înainte și nici de atunci. Pentru că lansarea primei și singurei pisici în spațiu a fost o performanță astronautică care nu a mai fost niciodată repetată.

Felicette a primit numele de C341

Un număr de 14 pisici vagaboande au fost adunate de personalul agenției spațiale franceze Cerma, Centre d’Enseignement et de Recherches de Médecine Aéronautique, pentru a fi selectate ca astronauți felini. Pisicile nu au primit în mod deliberat nume pentru a împiedica oamenii de știință să se atașeze prea mult de ele.

Pisica selectată pentru a călători în spațiu a fost cunoscută pur și simplu sub numele de C341. Dar după ce a fost anunțată știrea despre zborul său la bordul unei rachete Veronique la 18 octombrie 1963 și despre întoarcerea ulterioară în siguranță pe Pământ, presa franceză a decis că această felină deschizătoare de drumuri trebuie să aibă un nume.

Inițial, pisica a fost botezată Felix

Au ales Felix, după personajul de desene animate Felix, dar au descoperit ulterior că micuța era fetiță. Așa că au schimbat numele în Félicette. Prin această operațiune, Franța a adăugat o nouă specie pe lista creaturilor pe care oamenii de știință le aruncaseră deja în spațiu. Listă care s-a mărit de-a lungul deceniilor următoare prin adăugarea unor astronauți animale foarte puțin probabile.

Și țestoase, dar și păianjeni de grădină au ajuns în spațiu

Țestoase au fost plasate pe orbită în jurul lunii, mii de meduze au fost odată transportate pe o navetă spațială. Iar în 1973, doi păianjeni de grădină, Anita și Arabella, au fost duși în laboratorul orbital Skylab pentru a vedea dacă pot țese pânze în microgravitație. Puteau, dar pânzele aveau o formă neuniformă, au constatat oamenii de știință.

„Faptul că nu au cedat a deschis calea pentru ca oamenii să înceapă călătoriile în spațiu”

„În anii ’60, oamenii de știință și inginerii erau preocupați în primul rând de cât de periculos ar putea fi pentru un om să se afle într-o capsulă în spațiul cosmic. Iar cele mai multe zboruri spațiale ale animalelor au fost întreprinse pentru a vedea dacă acestea sufereau sau dacă viața lor era amenințată de imponderabilitate sau de radiațiile crescute sau de alte efecte pe care le-ar putea experimenta acolo sus.

Faptul că nu au cedat a deschis calea pentru ca oamenii să înceapă călătoriile în spațiu”, a declarat astronomul Jake Foster de la Observatorul Regal Greenwich.

Primele creaturi care s-au înălțau dincolo de Pământ au fost muștele de fructe

„Aruncarea” animalelor în spațiu datează de la sfârșitul anilor 1940, când oamenii de știință americani au selectat o formă de viață umilă pentru a fi primele creaturi care să se înalțe dincolo de atmosfera noastră. Ei au ales muștele de fructe din specia Drosophila melanogaster. Acestea au fost încărcate într-o rachetă V-2, recuperată din programul de rachete al Germaniei naziste, și a fost lansată la o înălțime de 109 km.

Capsula a fost apoi parașutată în New Mexico, iar muștele au fost studiate pentru a evalua modul în care au fost afectate de radiațiile cosmice. Acest zbor a fost urmat în SUA de o serie de alte misiuni suborbitale care au transportat maimuțele deasupra atmosferei înainte ca aparatul lor să se întoarcă pe Pământ.