Simona Ionescu / Redactor Șef

Tulburătoarea carte poștală militară din 1944 trimisă de un soldat către soția sa. Îți dau lacrimile

Tulburătoarea carte poștală militară din 1944 trimisă de un soldat către soția sa. Îți dau lacrimile
O scrisoare trimisă de un soldat soției sale ce datează din anul 1944 este o adevărată lecție de istorie. Cuvintele sunt tulburătoare, îți dau lacrimile.

Un soldat aflat pe front în anul 1944 „în linia I-a”, i-a trimis o carte poștală soției sale. Cuvintele bărbatului sunt o parte din istoria românilor, iar cine le citește nu are cum să nu lăcrimeze.

Deși se află în tranșee și cartușele „zboară ca muștele”, soldatul nu se sperie. Cu credință în Dumnezeu, se simte „erou” sau „supraom”. Bărbatul povestește cu durere în suflet cum „bolșevicii” trag în biserica lui Hristos, ca și cum ar împușca „toată credința și nădejdea neamului”.

O carte poștală cât o lecție de istorie

O lecție de istorie adevărată despre strămoșii care au luptat până la sânge cu dragoste pentru țara lor. Au suferit de foame și de frig, au căzut prizonieri, dar nu și-au trădat neamul. Bunicii și străbunicii noștri pe care nu avem dreptul să-i uităm.

O carte poștală care reprezintă un adevăr arătat generațiilor. Eroi de o moralitate ireproșabilă în toate cotloanele vieții, care ne-au învățat că în viață trebuie să ții drumul drept, care considerau că a merge la război e o datorie națională.

„De cinci zile și cinci nopți stau sub ploaia de bombe și proiectile de tot felul”

O carte poștală din 1944, o lecție de istorie adevărată….

„Dragă nevastă și iubite Prinț. Îți scriu din linia I-a. De cinci zile și cinci nopți stau sub ploaia de bombe și proiectile de tot felul în grija lui Dumnezeu, prin rugile voastre, fire de nădejde ce se leagă cu dumnezeirea.

„Nu mai ști ce ești. Zeu, erou, supraom”

Să vezi ce nopți frumoase trăim noi aicea. Zboară cartușele trasoare ca muștele și ard și frig văzduhul. E greu, dar e frumos și înălțător. Aici legătura cu Dumnezeu, cu Patria și cu voi e atât de strânsă de nu mai ști ce ești. Zeu, erou, supraom, sau poate nu exiști, de nu te nimerește.

„Trag cu toate armele în zidul sfânt”

O, de-ai vedea ce fac bolșevicii cu biserica lui Hristos, ai veni și tu alăturea. Trag cu toate armele în zidul sfânt. E durere mare. Parcă trag în toată credința și nădejdea neamului. Și tot așa gândesc la voi…”, au fost cuvintele bărbatului.

Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.

Recomandarile noastre