Azi, când suntem o țară la limita sărăciei, când românii au plecat cu milioanele în alte țări, e greu să te mai gândești la creșterea natalității. Însă trebuie să ne rămână în memorie că, într-o perioadă istorică, un partid și liderul său a luat dreptul femeilor de a alege când să aducă pe lume un copil.
Cu 57 de ani în urmă, Ceaușescu a găsit o soluție dureroasă, devenită ulterior ”soluția criminală”: interzicerea avorturilor! Prin decret, el a obligat femeile să nască prunci. Din această cauză, românii au numit generația care a început să se nască din 1966 ”Generația Decrețeilor”.
Anul 1966 a marcat începutul unei perioade de 23 de ani în care natalitatea a crescut ”obligatoriu”. Ordinul lui Nicolae Ceaușescu a venit în vara lui 1965, imediat după ce fusese ales la Congresul PCR ca lider al Partidului Comunist Român, în locul decedatului Gheorghe Gheorghiu-Dej. Nicio femeie nu mai avea voie să facă avort. Cine îndrăznea, era băgată în pușcărie, împreună cu medicul sau moașa care o ajuta, clandestin, să scape de sarcină.
Unde și cum a luat Ceaușescu decizia să interzică avorturile
Alexandru Bârlădeanu, atunci unul dintre liderii partidului, dar devenit ulterior un opozant important, a povestit momentul în care Ceaușescu a luat hotărârea.
În acea vară a lui 1965, Ceaușescu și nomenclatura se aflau la mare. Liderul și alți șefi comuniști erau cazați la Eforie, fiindcă vilele de la Neptun nu erau gata. Alexandru Bârlădeanu, care avea o casă la Costinești, stătea acolo împreună cu partenera sa de viață, Mihaela, cu care nu era căsătorit la acel moment. Într-o zi, atât el cât și ceilalți membri au fost convocați urgent la o ședință CEx, la vila lui Ceaușescu. Au existat o serie de subiecte de discutat, dar, pe neașteptate, noul lider a ridicat problema avorturilor.
Bârlădeanu a relatat că Nicolae Ceaușescu le-a prezentat o situație de la Ministerul Sănătății din care reieșea câți copii pierde națiunea din cauza avorturilor efectuate în maternități. ”Vroia să ajungă conducătorul unei Românii cu 30 de milioane de locuitori”, a spus Alexandru Bârlădeanu.
Blestemul avorturilor interzise
Cel care l-a susținut atunci pe Ceaușescu, primul care a luat cuvântul pe această propunere, a fost Vasile Patilineț. Singurii care s-au opus, aducând argumente sociale, au fost Bârlădeanu și Gheorghe Maurer. Decizia a fost însă luată, a apărut apoi Decretul 770 și Decrețeii.
În cei 23 de ani de interdicție, au murit peste 10.000 de femei în urma unor întreruperi de sarcină empirice. Mulți medici ginecologi, asistente, dar și femei simple, care provocau avorturi, au intrat în pușcării.
Ca o pedeapsă divină, și fata liderului comunist Vasile Patilineț a murit la Spitalul Polizu, în 1972, după un avort provocat. Tatăl a fost distrus. Omul care se implicase în crearea Securității, care învârtea dosare politice, a fost scos de pe șine. Bănuia că fata lui, Amalia, căzuse victimă unor mașinațiuni. Se spune că omul a căzut în depresie și era văzut des în Cimitirul Ghencea Militar, la mormântul fiicei pierdute.
Ciudata moarte a lui Vasile Patilineț
Se pare că, după un timp, ministrul comunist a început să comploteze împotriva lui Ceaușescu, pe care îl considera responsabil de moartea fetei sale. Devenise și extrem de rău și răzbunător. Își găsea un așa-zis echilibru în relații amoroase cu tot felul de femei dubioase. Evident, că Nicolae și Elena Ceaușescu au aflat și au pus Securitatea pe urmele lui. Și el și vila sa din Primăverii erau supravegheați permanent.
Ceaușescu l-a trimis pe Patilineț (foto) în misiune diplomatică în Turcia. A murit în 1974, la Ankara, într-un accident de mașină ciudat. Atunci au existat speculații că accidentul ar fi fost provocat de Securitate. La începutul anilor 90, un alt lider comunist cu notorietate, Gheorghe Apostol declara că respectivul accidentul s-a petrecut fiindcă lui Patilineț i s-ar fi pus un drog într-un pahar de whisky.
După moartea lui, în vila din Primăverii s-a mutat fostul premier comunist Ion Dincă zis Teleagă, iar după 1989, noul șef al SRI, Virgil Măgureanu, chiar dacă exista zvonul că acea vilă e blestemată. Ion Dincă a făcut mulți ani de pușcărie după revoluție. Și el și Măgureanu au avut probleme grave cu copiii, cu sfârșit tragic.
Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Ne puteți urmări și pe Google News sau pe pagina noastră de Facebook