Jana Gheorghiu – povestea de viață a unui jurnalist cu voce inconfundabilă

Jana Gheorghiu – povestea de viață a unui jurnalist cu voce inconfundabilă
Mulți jurnaliști de valoare au fost îndepărtați din TVR peste noapte, după ce au avut vârsta pensionării. Printre aceștia, Iosif Sava, Cristian Țopescu. Și Jana Gheorghiu a trăit această amărăciune. Decizia i s-a părut nedreaptă, mai ales că știa că mai are încă multe de spus.

Jana Gheorghiu a fost o studentă eminentă și a citit toată viața.  Și-a început cariera la un ziar din Vrancea, apoi a colaborat la ”Scânteia tineretului”, până în 1972 când s-a angajat în Televiziunea Română.

Jana Gheorghiu,  un jurnalist cultivat și competent

Jana Gheorghiu își întâmpina telespectatorii cu salutul ”Salut prieteni!”. Putea vorbi despre orice subiect. A absolvit Facultatea de Limba și literatura română la Universitatea București, apoi cursuri postuniversitare la Facultatea de Ziaristică.

40 de ani mai târziu, aflată într-o vacanță în Grecia, a surprins pe toată lumea când a început să vorbească grecește cu comercianții. Nu uitase nimic din ce învățase în facultate.

A devenit foarte populară în scurt timp. Avea o voce inconfundabilă și aborda subiecte ocolite de alți realizatori. Cei care au văzut-o își amintesc cu nostalgie de ”Joia tineretului”, o emisiune cu și despre tineri talentați pe care Jana Gheorghiu o modera în epoca comunistă.

Scoasă la pensie de ziua ei

Pe ”șase a șasea”, cum îi plăcea să spună, era ziua ei. Împlinea 58 de ani. Se pregătea să primească felicitări, flori și bomboane, dar a primit decizia conducerii TVR de atunci (2004) de ”scoatere la pensie”. I s-a părut nedrept ce i se întâmplă, mai ales că ocupase prin concurs postul de director general al TVR 2.

O vreme, s-a dedicat familiei, cărților și florilor pe care le adora. Apoi ”s-a mai încordat o dată”, cum obișnuia să spună, și a acceptat oferte de la televiziuni mai mici. Unele nu au plătit-o niciodată.

Pasiunile Janei Gheorghiu

Se amuza teribil când i se spunea Jeana. ”Bine că nu-mi spun Joiana!”, se distra jurnalista. În buletin, numele era Jana și se sărbătorea de Sfântul Ion, împreună cu fiul ei, Ionuț.

Îi plăceau călătoriile și, probabil, a văzut toată planeta. Putea să vorbească despre istoria țării în care se afla, despre cultura acelui popor și despre lucrurile minunate pe care le văzuse.

Nu s-a căsătorit niciodată, deși au avut foarte mulți pretendenți. Și-a dedicat viața și toate resursele mamei și fiului adoptat dintr-o casă de copii. A povestit cum l-a întâlnit pe Ionuț, un copil abandonat. Făcuse un reportaj la o casă de copii și a fost surpinsă de un băiețel slab care plângea continuu într-un colț. La un moment dat, băiețelul s-a ridicat și i-a prins un picior cu mânuțele, continuând să plângă cu lacrimi.

Jana Gheorghiu a fost foarte emoționată de această scenă. S-a sfătuit cu mama ei, așa cum făcea de fiecare dată când era vorba de familie. Amândouă au decis să adopte acest copil. L-au crescut cu multă dragoste, până l-au văzut mare.

Florile și motanul de acasă erau oaza ei de liniște și bucurie. Pe oriunde călătorea, nu urca în avion până nu cumpăra vreo doi bulbi de lalele.

Jana Gheorghiu, sfârșitul

De prin ianuarie 2007, Jana Gheorghiu nu mai răspundea la telefon. Oamenii care o cunoșteau credeau că voia o perioadă de liniște în viața ei. În realitate, nu mai putea vorbi.

În ianuarie 2007, o supăra o tuse seacă de care nu putea scăpa. A fumat toată viața țigară după țigară. A consultat un medic renumit care i-a dat o veste cumplită. ”Mai ai șase luni de trăit! Ai cancer de laringe. Putem încerca un tratament cu citostatice care să-ți prelungească viața.”

Jana Gheorghiu a fost un om cu o minte lucidă care putea lua imediat o decizie importantă. A refuzat să facă tratament, să fie supravegheată într-un spital. S-a dus acasă, și-a pus în ordine hârtiile, conturile, locul de veci. Când toate au fost rezolvate, a închis ochii, pe 18 mai 2007. Era mulțumită că fiul ei Ionuț nu va avea grija zilei de mâine.

Vestea că a murit a întristat foarte mulți jurnaliști. Jana Gheorghiu le-a fost șefă, dar și prieten și profesor. Mulți ziariști au învățat gazetărie de la Jana Gheorghiu.

În toată cariera sa, Jana Gheorghiu a luptat pentru calitatea programelor culturale și pentru tineret. A primit Premiul APTR în 1991 și în 2002, precum și Premiul ”Condiția umană”. A mai fost distinsă cu Marele Premiu acordat la Colocviul ”Generația Europa – Generația Imaginii” (Franța – Amiens, 1992) pentru filmul de montaj ”Spre altă flacară”.


Jana Gheorghiu a fost răpusă de o tuse seacă. A fost un jurnalist de forță

Cristian Țopescu, vocea de aur a TVR. A fost martor la succesele sportului românesc