Cu mai multe straturi și ingrediente delicioase, servite calde, proaspăt scoase din cuptor, pastele lasagna sunt „mâncarea de confort” supremă. Istoricii gastronomiei susțin că lasagna, așa cum o cunoaștem acum – și-a făcut prima apariție în orașul italian Napoli în Evul Mediu.
O rețetă italiană din secolul al XVI-lea părea să fie mai degrabă un desert. Rețeta de lasagna veche de sute de ani conținea scorțișoară și zahăr, rezultând un produs delicios și dulce. Astăzi, ne delectăm cu un amestec perfect și savuros de sos de roșii, diverse brânzeturi și paste late care, atunci când sunt combinate, devin o mâncare caldă și primitoare de lasagna.
Preparatul lasagna menționat prima dată acum trei sferturi de veac
Cel mai vechi text transcris despre lasagna apare în 1282 în Memoriali Bolognesi (Memoriile Bolognesi), în care lasagna era menționată într-un poem transcris de un notar bolognez. Dar prima rețetă înregistrată a fost consemnată în Liber de Coquina (Cartea de bucate) de la începutul secolului al XIV-lea.
Pe atunci, rețeta nu semăna decât foarte puțin cu forma tradițională ulterioară a lasagna. Rețetele scrise în secolul care a urmat după Liber de Coquina recomandau fierberea pastelor în bulion de pui și asezonarea lor cu brânză și grăsime de pui. Într-o rețetă adaptată pentru Postul Mare, erau recomandate nucile ca și topping.
Cele mai vechi tipuri de paste
Lasagna este probabil, unul dintre cele mai vechi tipuri de paste, sub formă de foi foarte late și plate. În timp numele s-a extins la preparatul culinar gătit cu aceste paste: straturi suprapuse alternând cu umpluturi precum ragù (carne tocată și sos de roșii), legume, brânzeturi (care pot include ricotta, mozzarella și parmezan), precum și condimente și mirodenii.
Felul de mâncare poate fi acoperit cu brânză rasă sau felii de mozzarella, care se topește în timpul coacerii. De obicei, pastele fierte sunt asamblate cu celelalte ingrediente și apoi coapte în cuptor. Pastele coapte rezultate se taie în porții pătrate.
Sursa foto: Pixabay
Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Ne puteți urmări și pe Google News sau pe pagina noastră de Facebook