Fotograful american Jack Birns s-a rătăcit în Alpii italieni și, când a ajuns în satul Venzone, i-a găsit pe localnici socializând cu niște mumii. Dacă nu ajungea acolo, probabil că nimeni nu ar fi aflat de povestea acelor mumii vechi de sute de ani și conservate în mod natural.
Acum, mumiile din Venzone au devenit o colecție de corpuri mumificate, având un muzeu dedicat lor. Descoperite inițial în Venzone, Italia, în secolul al XVI-lea, aceste corpuri au devenit parte din viața localnicilor.
Deși mumiile similare pot fi găsite și în alte locuri, motivul conservării acestora în Venzone rămâne încă necunoscut. Ele au fost mumificate prin procese naturale, descoperite în secolul trecut. S-a ajuns până acolo încât însuși Napoleon a fost interesat de ele.
Cum au fost descoperite mumiile din Venzone
În anul 1647, în timpul lucrărilor de extindere a bisericii din Venzone, au fost descoperite aproximativ 20 de rămășițe mumificate, inclusiv faimosul „Cocoșat din Venzone”, în subsolul unei capele. Cum mumiile fascinau deja lumea, crezându-se că sunt aducătoare de noroc (în urma descoperirilor din Egipt), cele găsite în satul italian au ajuns să fie examinate la Cabinetul Universității din Padova, la Muzeul din Viena și la Catedrala Sf. Ludovic din Paris. În 1807, chiar și Napoleon și-a dorit să viziteze locul, scrie Weirditaly.com.
Povestea mumiilor e mai veche. În secolul al XIV-lea, Ciuma Neagră a devastat Venzone. Nu mai era loc în cimitir pentru a îngropa toate victimele. În consecință, localnicii au pus 42 de corpuri care nu puteau fi îngropate în sicrie și le-au depozitat în subsolul Capelei Sfântului Mihail. În 1647, vechea capelă urma să fie reconstruită, iar sicriele din subsol au trebuit mutate. Când au deschis sicriele, cele 42 de corpuri erau mumificate.
Cum nu aveau cunoștințe științifice, localnicii au crezut imediat că Dumnezeu le-a trimis strămoșii să-i protejeze în continuare. Prin urmare, au scos mumiile din sicrie și le-au luat cu ei. Oamenii le urau noroc și cereau ajutor mumiilor pentru rezolvarea problemelor. Considerate bătrânii satului, mumiile au fost tratate cu un mare respect și ținute printre oameni. Această tradiție a continuat până în 1950, când locuitorii au continuat să valorizeze mumiile străvechi ca pe strămoșii lor.
Fotograful i-a găsit pe localnici socializând cu mumiile
În anii 1950, Jack Birns, un fotograf american pasionat de expediții și dornic să descopere locuri necunoscute, s-a rătăcit în Alpi. Căutând un loc să înnopteze, a intrat în satul Venzone, unde a dat peste o scenă ciudată: un bătrân își savura ceaiul de seară alături de o mumie. Apoi a descoperit și alte mumii.
El a rămas câteva zile în satul uitat de lume și a fotografiat viața de zi cu zi a localnicilor alături de mumiile lor. Fotografii sale au fost publicate în suplimentul revistei „Life” din „Time”. Imaginile cu mumiile din Venzone s-au răspândit rapid în întreaga lume.
Ipoteza conservării mumiilor
Cea mai probabilă ipoteză este că mumificarea rapidă a corpurilor s-a datorat unei combinații accidentale perfecte de mai mulți factori naturali, inclusiv o temperatură și umiditate adecvate, o prezență ridicată de sulfat de calciu în sol și existența unei ciuperci cu o mare capacitate de retenție a apei, Hypha bombycina. Așa cum au stabilit cercetătorii care au ajuns în final la ele, cele mai vechi mumii datează din anul 1348, iar cele mai „proaspete” sunt din 1881.
În timpul cutremurului din Friuli, din 1976, 15 mumii intacte au fost recuperate. Cinci dintre ele, care sunt expuse astăzi în cripta baptisteriului Sfântului Mihail, reprezintă un patrimoniu de o importanță antropologică inestimabilă pentru înțelegerea modului de viață al oamenilor din Friuli în secolele trecute.
Într-un eseu al lui F. Savorgnan de Brazza, care a apărut anterior în revista franceză „Cosmos”, tradus și publicat în ziarul american „The Literary Digest” în 1906, sunt descrise istoria și caracteristicile acestor corpuri conservate din cauze naturale. Primul corp descoperit cântărea doar 15 kilograme, în timp ce celelalte aveau între 10 și 20 de kilograme.
Sursa foto: Instagram
Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Ne puteți urmări și pe Google News sau pe pagina noastră de Facebook