Oaia Dolly a venit pe lume în vara anului 1996, dar existența ei a fost dezvăluită abia în februarie 1997. Crearea sa, după 276 tentative eşuate, a fost un proces realizat absolut pe cale ştiinţifică. A împărţit omenirea în două tabare.
Oaia Dolly, primul animal clonat
Oaia Dolly, primul animal clonat, a împărțit lumea în două. Pe de o parte erau cei care spuneau că cercetărorii Ian Wilmut şi Keith Campbell de la Institutul Scoţian Roslin se joacă de-a Dumnezeu. În cealaltă tabără erau cei care spuneau că Omenirea a făcut un mare pas înainte. Un argument a fost acela că specii aflate pe cale de dispariţie ar putea fi salvate.
Dolly s-a născut în vara anului 1996, dar existența sa a fost dezvăluită abia în februarie 1997. Numele Dolly l-a primit din raţiuni mai puţin ştiinţifice. Cei care au moşit-o au crezut că celula folosită la clonare era una mamară şi s-au gândit la cântăreaţa country Dolly Parton.
Prezentată drept una dintre marile cuceriri ale ştiinței, oaia Dolly, primul animal clonat vreodată din celula unui mamifer adult, a provocat o dezbatere de mare amploare. Dolly arăta ca orice oaie normală, s-a dezvoltat normal şi a devenit chiar mamă. A adus pe lume în 1998 un miel, Bonnie, apoi alți trei.
Dolly a îmbătrânit prematur
Oaia Dolly a murit la vârsta de 7 ani. Decizia de a-i curma existenţa a fost luată după un examen veterinar care a arătat că ea suferea de o maladie pulmonară progresivă. Viața sa relativ scurtă a adus în discuţie problemele îmbătrânirii premature înregistrate în cazuri de animale clonate.
Apoi, în ianuarie 2002, prof. Ian Wilmut a recunoscut că Dolly suferea de artrită la o vârstă tânără, ceea ce putea să însemne că avea probleme. La vremea respectivă, grupurile de protecţie a animalelor au denunţat obiectivele considerate mercantile ale laboratoarelor de cercetare,
Cercetările ulterioare au arătat că toate animalele clonate în lume prezintă malformaţii genetice şi fizice. După moarte, oaia Dolly a fost clonată şi donată Muzeului Naţional din Edinburgh, unde este expusă şi astăzi.
Clonarea animalelor a devenit o adevărată industrie
Soarta tristă a oii Dolly a născut o adevărată industrie a clonărilor. Este o afacere de milioane de dolari, finanțată în principal de celebrități. O copie a animalului iubit costă între 60 și o sută de mii de dolari.
Multe clone sunt născute cu defecte şi boli genetice. Aceste imperfecţiuni nu sunt dorite de cumpărătorul care cheltuieşte zeci de mii de dolari și sfârşesc prin a fi imediat eutanasiate.
Atunci când Sir Ian Wilmut a anunţat, în 1997, că a clonat oaia Dolly, a stârnit teama că ar putea urma clonele umane. Însă, în loc de clone umane moştenirea lui Dolly este o industrie bazată pe clonarea animalelor.
În 2004, omu de ştiinţă Hwang Woo-Suk a clamat că a clonat primul embrion uman, dar cercetătorii au descoperit curând că şi-a falsificat descoperirile. Un an mai târziu, totuşi, Hwang a oferit lumii primul câine clonat, un ogar afgan pe nume Snuppy.
În 2008, Departamentul de Agricultură American a aprobat carnea şi laptele obţinute din materialul genetic al unor vite, porci sau capre. A permis fermierilor să cloneze un speciment reuşit în loc să creeze unul nou. Între timp, compania biotech Sooam a lui Hwang a produs mai bine de 400 de animale de companie clonate în 12 ani.
Vedetele își clonează animăluțele
Multe celebrităţi şi-au clonat animalele. Când Barry Diller şi Diane von Furstenberg şi-au pierdut terrierul Jack Russell, l-au pus în gheaţă şi au scris un CEC de peste 100.000 de dolari pentru Sooam. Compania ViaGen a clonat câinele Barbarei Streisand, Samantha, de două ori. Boyalife din China susţine că a construit o fabrică în stare să livreze 1 milion de animale de companie clonate pe an.
Alan Meeker, un mogul texan, a clonat mai bine de 100 de cai de rasă care se vând pentru 80.000 de dolari. El spune că a inventat o metodă mai umană de clonare a animalelor, dar nu oferă mai multe detalii. Sursa: evz.ro
A prezis munca de acasă, noi tipuri de iubire, clonarea și Internetul
Cercetătorii au clonat un cal pentru a-i salva specia
Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Ne puteți urmări și pe Google News sau pe pagina noastră de Facebook