Misterul Teiului lui Eminescu. Cum de copacul nu moare? „Sub el se întâlneau…”

Misterul Teiului lui Eminescu. Cum de copacul nu moare? „Sub el se întâlneau…”
Rezistă de șase secole și știe multe povești. Care e povestea teiului lui Mihai Eminescu, Luceafărul poeziei românești.

Simbolul orașului Iași, teiul lui Eminescu rezistă și astăzi în parcul Copou și atrage mii de turiști.

Specialiștii explică misterul rezistenței Teiului lui Eminescu. Câți ani îi mai dau de trăit copacului

Teiul lui Eminescu face parte dintre cei mai importanți arbori monument din România. Deși are o vârstă respectabilă, aproape 600 de ani, nu se lasă. Cum este secretul lui? Specialiștii spun că a reușit să treacă peste toate intemperiile vremii datorită unui fenomen extrem de rar, care a lăsat rădăcinile să crească prin interiorul trunchiului putrezit, pătrunzând în pământ.

Motiv pentru care oamenii de știință susțin că Teiul lui Eminescu ar putea să mai aibă viață încă un secol. Ce-i drept, în prezent este susținut de mai multe schelete metalice, care îl ajută mai ales când natura se dezlănțuie.

„Grădina Copou este unul dintre pilonii care definesc caracterul cultural al oraşului”

„După iniţiativa mihăileană, Copoul devine locul principal de promenadă al ieşenilor, păstrându-şi până astăzi acest caracter. Grădina a strâns de-a lungul istoriei sale câteva elemente extrem de importante, fiecare din ele cu o valoare incontestabilă, însă aproape niciunul aşezat la locul meritat.

Caracterul cultural al Grădinii rezidă din moştenirea literară pe care o oferă oraşul. Imaginea poetului naţional care se suprapune pe simbolul Teiului, o minune a naturii, Muzeul şi Casa de Cultură, toate alcătuiesc o imagine complexă cu valenţe culturale. Grădina Copou este unul dintre pilonii care definesc caracterul cultural al oraşului. De aceea, reabilitarea sa va aduce beneficii materiale şi de imagine incontestabile”, se arată într-un proiect de hotărâre al Primăriei Iaşi.

A fost remarcat de Gheorghe Asachi

Potrivit informațiilor oferite de profesorul Mandache Leocov, Teiul lui Mihai Eminescu ar fi fost remarcat de marele Gheorghe Asachi, în timp ce se ocupa de planurile pentru Grădina Copou. Acesta a fost pur și simplu fascinat de frumusețea pomului și a fost păstrat.

„Gheorghe Asachi a întâlnit un tei cu o coroană rotată superbă, dar care nu intra în viziunea amenajării parcului în stil mixt. El nu se încadra în axa centrală a parcului. Dar datorită frumuseţii lui, a fost menţinut, iar în perioada în care Eminescu şi-a desfăşurat activitatea la Iaşi, el a oferit umbra, el a oferit cadrul pentru refacerea forţelor sleite de o muncă extrem de intensă.

Aici, la umbra teiului, ieşenii îl întâlneau frecvent pe marele nostru poet, fie alături de Veronica Micle, fie alături de bunul său prieten, Ion Creangă. […] După plecarea lui la Bucureşti, ieşenii au botezat acest tei Teiul lui Eminescu. […] În cel de-al doilea Război Mondial, în Parcul Copou a fost lagăr.

Lagăr al românilor luaţi de pe stradă. Fostul meu socru a fost luat de pe stradă şi a fost aici, în lagăr, şi apoi a fost dus în Uniunea Sovietică. Învăţătorii care erau în lagăr au făcut strajă teiului, pentru a nu fi tăiat”, a povestit profesorul Leocov.

Sursă foto: adevărul