Simona Ionescu / Redactor Șef

Paul Neagu – O retrospectivă. Eveniment de anvergură la Timișoara

Paul Neagu – O retrospectivă. Eveniment de anvergură la Timișoara
Chiar dacă deschiderea oficială a programului Timișoara – Capitală Europeană a Culturii 2023 va avea loc anul viitor, la mijlocul lunii februarie, primele evenimente care au legătură cu acesta se întâmplă deja. Joi este vernisată o primă expoziție de anvergură, dedicată unuia dintre cei mai importanți artiști plastici români.

„Paul Neagu. O retrospectivă” este prima expoziție de o asemenea cuprindere dedicată lui Paul Neagu (1938 – 2004), artist de origine română care a trăit și lucrat la Londra începând din 1971. Paul Neagu a fost un artist plastic, pictor, desenator, grafician, sculptor, poet, profesor de arta român – englez. A fost deseori numit „cel mai important artist plastic român de la Constantin Brâncuși încoace”.

Artistul care e inventat o entitate conceptual – materială

După ce s-a mutat la Londra, la mijlocul anilor 1970, Paul Neagu a prezentat lumii invenția sa cea mai cunoscută – Hyphen-ul – o entitate deopotrivă conceptuală și materială. În pofida aparentei ei simplități, sintetizează simbolurile și metaforele asociate formelor geometrice de bază: triunghiul, dreptunghiul și cercul.

În anii 1980 și 1990, Neagu a continuat să experimenteze cu formule sculpturale tot mai complexe – în cadrul ciclurilor sale de lucrări Nouă stațiuni catalitice, Unnamed sau New Hyphen – agregând elemente înrudite și disparate în demersul său de a construi o „hermeneutică vizuală”, în care vizualul și discursivul își răspund unul altuia și își prelungesc potențialul creator.

Paul Neagu. O retrospectivă

Expoziția punctează toate etapele creatoare ale lui Paul Neagu. Publicul va regăsi în spațiul de la Muzeul Național de Artă Timișoara o selecție vastă de desene, obiecte și sculpturi. Dar și documentații ale unor performance-uri, precum și alte materiale adiacente (cărți de artist, caiete de schițe, fotografii).

„Opera lui Neagu este astăzi redescoperită de artiști, critici și curatori, de  intelectuali cu interese și specializări diverse, devenind o sursă de inspirație grație caracterului ei multidisciplinar, care transcende contexte culturale și geografice și depășește dualități precum natural/cultural sau subiect/obiect în practicarea și receptarea actului artistic.

Alături de multe alte caracteristici care o fac incitantă pentru prezent, arta lui Neagu este în mod particular relevantă datorită modului novator în care ea conjugă corpul și simțurile pentru a ajunge la o cunoaștere spiritualizată ce re-imaginează locul și rolul omului în lume și relația sa cu dimensiunea cosmică.

Arta lui Paul Neagu se exprimă prin obiect, sculptură, performance, desen, în angrenaje inventive de medii artistice și direcții tematice care se ramifică în timp. Artistul a căutat mereu să creeze un limbaj vizual cu o putere de comunicare universală”, transmit curatorii expoziției.

Paul Neagu are lucrări în colecțiile celor mai importante muzee din lume

Paul Neagu s-a născut în 1938 în București. În 1946 s-a mutat împreună cu familia sa la Timișoara. Între 1959 și 1965 a studiat pictura la Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu” din București. Înainte de a deveni artist a lucrat ca electrician și desenator tehnic. În 1971 a emigrat în Anglia, iar în 1976 a obținut cetățenia britanică.

În Londra a fost profesor la Hornsey College of Art, Slade School of Fine Art, și la Chelsea College of Art and Design. În 1976 a fost numit profesor asociat la Royal College of Art, avându-i ca studenți, printre alții, pe Antony Gormley, Anish Kapoor, Tony Cragg și Perry Robinson.

Lucrările lui se află în colecțiile unor instituții precum: British Museum, Londra; Victoria and Albert Museum, Londra; Tate, Londra; National Galleries of Scotland; Fonds Départemental d’Art Contemporain, Seine-Saint-Denis; Hugh Lane Municipal Gallery of Modern Art, Dublin; Musée Cantonal des Beaux-Arts, Lausanne; Kontakt Collection, Viena; Art Collection Telekom, Bonn; Muzeul Național de Artă al României, București; Muzeul Național de Artă Contemporană, București; Philadelphia Art Museum; Muzeul Prefecturii Tochigi, Japonia; Muzeul de Artă Contemporană Tokio, Japonia.

Legătura cu Timișoara

Paul Neagu este profund legat de Timișoara, unde a trăit mare parte din copilăria și tinerețea sa, până la plecarea la studii la București. Încă din perioada timpurie petrecută în România, care a fost marcată și de contactul fertil cu neo-avangarda timișoreană. Neagu a asimilat curente precum arta cinetică, neo-constructivismul sau cibernetica, definind coordonatele principale ale metodologiei sale artistice.

În Manifestul artei palpabile, redactat în 1969, cu prilejul expoziției sale de la Edinburgh, Neagu formulează o critică a văzului ca vehicul primordial al percepției, pledând pentru  inter-relaționarea organelor de simț și potențarea lor reciprocă. O serie de expoziții de succes în Marea Britanie îl poziționează ca o figură importantă în țara sa de adopție.

Eveniment publicistic major, în februarie

Pe perioada desfășurării expoziției, vcare durează până la mijlocul lunii aprilie, anul viitor, în februarie 2023, va fi organizat evenimentul de lansare a monografiei dedicate lui Paul Neagu, care reprezintă prima publicație de anvergură ce analizează toate etapele traiectoriei sale artistice.

Bazată pe cercetări de arhivă și pe o investigare extinsă a surselor documentare disponibile, monografia acoperă multiple fațete ale practicii lui Neagu, aducând în atenție perspective contemporane asupra unui traseu artistic și cultural singular, adâncind totodată contextualizarea sa istorică.

Monografia este editată de Magda Radu și Georg Schöllhammer, alături de Diana Ursan, asistent editor, fiind comisionată de The Paul Neagu Estate (UK) și publicată de JRP|Editions. Eseurile din cuprinsul ei sunt semnate de Ivana Bago, David Crowley, Tom Holert, André Lepecki, Friedemann Malsch, Anca Oroveanu, Ileana Pintilie, Magda Radu, Yehuda Emmanuel Safran, Kristine Stiles și Diana Ursan.

Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.

Recomandarile noastre