Preparați o prăjitură cu „carieră” – Tortul diplomat

Se spune că la începutul secolului al XIX-lea, ”regele bucătarilor şi bucătarul regilor”, genialul Chef francez Marie-Antoine Carême, a reinventat acest desert şi l-a numit Charlotte Russe, în cinstea Ţarului Alexandru I, la curtea căruia crea în perioada respectivă.

Carême a tapetat un vas cu blat subţire (mai apoi cu pişcoturi) şi l-a umplut cu Crème Bavaroise (n.r. – cremă care derivă din clasica crème pâtissière sau cremă de vanilie, doar că, în loc de făină era stabilizată cu gelatină; şi în plus conținea frişcă bătută, care i-a dat o consistență fină și aerată).

Cele mai șocante dezvăluiri despre soția lui Petre Roman. Silvia Chifiriuc are un trecut amoros remarcabil
Fiul Dianei Șoșoacă uimește cu mesajul pe care i l-a adresat mamei: „La cât ești de bombă…”

Două legende

A doua legendă spune că numele prăjiturii ar fi împrumutat de la celebrul diplomat rus Karl Nesselrode, mare iubitor de deserturi, poreclit în epocă „Diplomatul”. Cert e că acest tort s-a consacrat ca desert de banchet a cărui prezenţă este remarcată la sfârșitul secolului XIX pe teritoriul Franţei, Rusiei şi Imperiului Austro-Ungar.

Era prezent în restaurantele celebrelor hoteluri Sacher (Viena) şi Gellert (Budapesta). Inclusiv volumul „La Cuisine Francaise” scris de Francois Tanty, ultimul Chef de cuisine al împăratului Napoleon III, publicat în Chicago în 1893, menționează celebrul desert.

Dieta indiană: slăbiți 8 kilograme în 7 zile

Cât de bogată este, de fapt, Simona Halep

Rețeta originală prevede prepararea cremei cu frișcă naturală. Cofetarii de azi oferă ponturi care simplifică manopera. ”Folosiți frișcă vegetală, pișcoturi ori blat din comerț, în locul celui preparat în bucătărie. În loc stafide puteți utiliza o conservă de compot de ananas, caz în care în loc de laptele din rețetă folosiți siropul”, scrie Emanuel Ciocu, pe Cevabun.ro.

Rețeta. Tort Diplomat

Ingrediente. Pentru blat: 200 g unt (la temperatura camerei), 200 g făină, 3 ouă, 150 g zahăr, 1 linghuriță coajă de lămâie bio, 1 plic (10g) praf de copt, puţină sare (blat);

Pentru cremă: 1 l frişcă vegetală îndulcită, 50 g gelatină 1 cană de zahăr, 1 linghuriță coajă de lămâie bio, 200 ml lapte, 1 plic de zahăr vanilat, 2 ouă, 100 g stafide mari (Malaga sau Sultan), 100 ml rom brun, 1 lingură coajă de portocală (bio) rasă şi amestecată cu zahăr pudră.

Preparare: Se prepară un blat de chec: untul se bate spumă împreună cu zahărul, apoi se adaugă ouăle, pe rând, restul ingredientelor, și, la final, făina. Se coace într-o formă rotunda de tort cu inel detașabil.

Separat, puneţi la înmuiat, 10 minute, într-un vas metalic gelatina, zahărul, laptele rece, plicul de zahăr vanilat şi jumătate din cantitatea de rom. Stropiţi cu restul de rom stafidele. Bateţi cele două ouă şi amestecaţi-le în gelatina înmuiată în lapte. Adăugaţi coaja de lămâie.

Puneți vasul cu acest amestec într-o cratiță în care clocotește apă (bain-marie), și continuați să amestecați până conținutul începe să fiarbă, devenind o budincă lucioasă. Luaţi de pe foc şi lăsaţi să se răcească bine, iar între timp bateți frișca. Scugeți stafidele și păstrați romul. O treime din frișcă păstrați-o pentru ornat.

Desfaceţi cu grijă inelul formei de tort, tăiaţi blatul în două ca să permiteţi aromarea lui, însoropați-l cu romul în care au stat stafidele, după ce puneți inelul la loc.

Amestecaţi, adăugând câte o lingură de frişcă în budinca obţinută mai sus şi răcită. Încorporaţi stafidele, turnați amestecul peste blat și nivelați, apoi puneți tortul la rece 2 ore. Ulterior, îndepărtați inelul și decorați tortul cu restul de frișcă, presărați-l cu coaja de portocală rasă și introduceţi-l la rece pentru 30 de minute minimum înainte de servire.