Simona Ionescu / Redactor Șef

Aurel Blondea, dirijorul care a scris istorie cu „Doina Gorjului”, măcinat de moartea soției sale. A murit cu inima frântă

Aurel Blondea, dirijorul care a scris istorie cu „Doina Gorjului”, măcinat de moartea soției sale. A murit cu inima frântă
România a pierdut un stâlp al culturii tradiționale. Aurel Blondea, dirijorul emblematic al Ansamblului Profesionist „Doina Gorjului” din Târgu Jiu, a încetat din viață, lăsând în urmă o moștenire artistică de neînlocuit și o familie îndurerată. Cunoscut drept un titan al scenei folclorice, Blondea nu a fost doar un muzician de excepție, ci și un mentor, soț devotat și om de o discreție profundă.

Născut într-o familie cu sânge muzical, Aurel Blondea a crescut între partituri, viori și valori autentice. Bunicul său, un contrabasist vestit în Gorj, colaborase cu reginele muzicii populare — Maria Tănase și Maria Lătărețu. Deși tatăl său și-ar fi dorit pentru el o carieră în inginerie, mama, o femeie simplă cu doar patru clase, a fost cea care i-a insuflat credința că „muzica poate fi un destin, nu doar o meserie”, povestea el într-un interviu pentru TVR Craiova.

Adolescent fiind, Blondea s-a alăturat „Tarafului Gorjului”, devenit din 1968 ansamblul „Doina Gorjului”. A urcat rapid în ierarhie, remarcându-se prin talent nativ și o precizie rară în citirea partiturilor. A devenit concert-maestru, apoi dirijor, poziție în care a servit cu demnitate zeci de ani.

 A cântat peste 35.000 de piese

Aurel Blondea a semnat peste 500 de albume și 35.000 de piese imprimate, lucrând cu unii dintre cei mai mari interpreți ai folclorului românesc: Petrică Mîțu Stoian, Niculina Stoican, Veta Soare, Valentin Sanfira, dar și tineri debutanți pe care i-a învățat cu răbdare și exigență.

A compus peste 1.000 de piese, multe devenite veritabile șlagăre populare. A fost prezent în marile festivaluri naționale și internaționale, de la „Maria Lătărețu” și „Cerbul de Aur” până la turnee în Spania, Mexic și Turcia.

 O iubire tăcută și o pierdere greu de dus

Dincolo de scenă, Aurel Blondea era un om de familie discret și profund atașat de soția sa, Paraschiva Blondea, cunoscută afectuos sub numele de „Chiva”. Cei doi formau un cuplu de 30 de ani și împărțeau nu doar viața de acasă, ci și dragostea pentru artă: Chiva a fost timp îndelungat angajată în cadrul Ansamblului „Doina Gorjului”, unde se ocupa de machiajul scenic al artiștilor.

În primăvara anului 2025, tragedia a lovit nemilos: Paraschiva s-a stins din viață, la doar 43 de ani, după o grea suferință cauzată de un cancer gastric agresiv. Pierderea a fost devastatoare pentru dirijor, care a fost internat de urgență în spital la scurt timp, doborât de durere și epuizare emoțională.

Cei apropiați povestesc că în ultima perioadă, Blondea păstra în birou o fotografie cu soția sa, pe care obișnuia să o atingă discret înainte de fiecare repetiție. „Nu era doar iubirea vieții lui. Era centrul echilibrului său. După ce a plecat Chiva, parcă și Aurel s-a stins, puțin câte puțin”, a mărturisit un coleg din ansamblu.

Ultima urcare pe scenă

În 2024, dirijorul fusese omagiat într-un spectacol intitulat „Ne-am pus dorurile-n cântec”, o seară magică dedicată aniversării a 25 de ani de activitate în cadrul ansamblului, din care 10 în calitate de dirijor. Deși emoționat, Blondea a rămas pe scenă până la capăt, dând un ultim semn de reziliență.

Această ultimă perioadă a fost marcată de fragilitate, dar și de o demnitate sfâșietoare. Aurel Blondea a plecat discret, cum a și trăit — lăsând în urmă nu doar o colecție imensă de piese, ci o lume întreagă de oameni formați sub bagheta lui, oameni care duc mai departe cântecul românesc.

 Un nume de aur în folclorul românesc

Aurel Blondea nu a fost doar un dirijor, ci un adevărat arhitect al emoției populare. A construit generații, a definit repertorii și a păstrat vie o identitate muzicală într-o lume grăbită să uite rădăcinile.

Muzica lui Aurel Blondea va continua să răsune în sate, în festivaluri, în suflete.

Drum lin, Maestre!

Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.

Recomandarile noastre
Stiri parteneri

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *