Dorel Vișan și excepționalul film „Senatorul melcilor”, care a marcat viața lui și a familiei

Dorel Vișan, actorul care a interpretat rolul principal în filmul „Senatorul Melcilor”, s-a născut în Tăușeni, Cluj, pe 25 iunie 1937. A împlinit 88 de ani, însă nimeni nu bănuia atunci când a venit pe lume că avea să ajungă unul dintre cei mai importanți actori din România și că va fi recunoscut inclusiv la nivel european.
A jucat în aproximativ 90 de producții cinematografice, atât românești cât și internaționale, inclusiv „Păcală” (1974) și „Între oglinzi paralele” în 1978. Rolul din „Iacob” (1987) s-a transformat într-unul de referință, iar actorul a fost elogiat inclusiv the The New York Times, care spunea: „Dorel Vişan în rolul principal este extraordinar, în special atunci când rămâne singur, fără cuvinte, în ultimele 20 de minute”.
Dorel Vișan a fost președintele Frontului Salvării Naționale în Cluj (care s-a transformat după o vreme în Consiliul Provizoriu de Uniune Naţională – CPUN) după începutul Revoluției din 1989, o instituție care a preluat puterea administrativă locală. El s-a implicat în această mișcare cu speranța că va schimba lumea, dar apoi spune că „s-a schimbat o minciună cu alta”. Noua organizație din care făcea parte a fost creat la județeana de partid și a fost condus arbitrar, Vișan fiind ales președinte pentru notorietatea sa.
După doar 10 zile, Dorel Vișan a renunțat, deoarece a realizat că, în locul celor competenți, au ajuns oameni care, în opinia sa, „au condus țara” până în prezent. Deși în acea perioadă se aflau și figuri respectate, majoritatea celor din CPUN nu au ajuns persoane publice și s-au „pierdut”.
În anul 1995 Mircea Daneliuc i-a oferit rolul principal (senatorul Vârtosu) în filmul „Senatorul melcilor”. Pentru prestaţia din film a primit premiul de interpretare masculină, la Festivalul Filmului Mediteranean de la Montpellier-Franţa. A primit apoi nenumărate premii și distincții, fiind decorat în 2002 inclusiv de către Președinția României cu „Ordinul Naţional Serviciul Credincios în grad de Cavaler”.
Rolul din „Senatorul Melcilor” nu i-a marcat viața doar lui, ci și familiei sale. Acţiunea filmului se petrece într-o localitate montană din România, iar Dorel Vişan interpretează rolul senatorului Vârtosu, care vine să inaugureze o instalaţie eoliană. Cu această ocazie, el se cazează într-o superbă vilă de protocol care a aparţinut familiei Ceauşescu.
Atunci i-a venit actorului ideea de a face o cabană, care ulterior s-a transformat în pensiune și a evoluat într-o afacere în toată regula. Până acolo însă a fost drum lung, iar deschiderea pensiunii a durat 17 ani.
O parte din banii obținuți din filmul „Senatorul melcilor”, actorul i-a dat celor trei fii ai săi: Valentin, Mihai și Călin Vişan. Așa s-a născut în 2012 Pensiunea Smida Park, în munții Apuseni.
„Atunci am cumpărat terenul, 2.000 de metri pătraţi în satul Smida, într-o zonă superbă din Parcul Naţional Apuseni. Ştiam locul pentru că acolo mergeam cu familia de 20 de ani, stăteam la cort sau la localnici”, mărturisea în 2012 Valentin, fiul actorului.
Banii nu au fost însă suficienți, astfel că fiii lui Dorel Vișan au luat fonduri europene în valoare de 200.000 de Euro, iar diferența au strâns-o din ipotecarea mai multor apartamente, inclusiv cel al actorului. Așa s-a născut pensiunea de 4 stele Smida Park, care rezistă și astăzi. Proiectul a evoluat, iar cei ce calcă pragul pensiunii pot alege dintr-o serie de activități precum: spa, ciclism montan și se pot distra și pe terenul de sport multifuncțional sau la spa.
În ceea ce îl privește pe Dorel Vișan, acesta a împlinit azi 88 de ani, însă se menține în formă. Este pasionat de apicultură, tradiție moștenită din familie. Se ocupă chiar el de stupii săi din satul aflat în apropiere de Cluj. Pe lângă asta, se ocupă și de legumicultură și apicultură, o pasiune moștenită de la bunicul său. Suferă, după cum a mărturisit într-un interviu, că pentru el nu s-a mai găsit niciun rol.
Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Ne puteți urmări și pe Google News sau pe pagina noastră de Facebook