Latura întunecată a trupei The Beatles. Imaginea pacifistă a lui John Lennon ascundea un trecut mult mai violent

Deși imaginea lui publică promova iubirea și armonia, în privat, John Lennon a dat dovadă de comportamente care contraziceau complet acest mesaj.
Pe 18 iunie 1963, John Lennon, aflat sub influența băuturilor alcoolice, l-a atacat violent pe prezentatorul Bob Wooler la petrecerea de 21 de ani a lui Paul McCartney, în Liverpool.
Potrivit martorilor, Lennon „Îl bătea crunt și chiar îl lovea cu un baston. A fost prima dată când m-am gândit că ar putea ucide pe cineva”.
Wooler a ajuns la spital cu coastele accidentate, un ochi vânăt și răni la mâini. Lennon i-a trimis ulterior o telegramă cu mesajul: „ÎMI PARE FOARTE RĂU BOB SUNT TERIBIL DE ÎNGRIJORAT CĂ MI-AM DAT SEAMA CE AM FĂCUT STOP CE AȘ PUTEA SPUNE MAI MULT, JOHN LENNON”.
Lennon a evitat consecințele legale, probabil în urma unei înțelegeri, iar managerul Brian Epstein a intervenit pentru a proteja imaginea trupei.
Lennon avea deja în perioada Merseybeat o reputație de om impulsiv, gata să recurgă la violență pentru orice fleac. Un contemporan povestea: „Se bătea pentru orice. Lucruri stupide, dar dacă aveai curajul să i te împotrivești, te respecta pe viață”.
Astfel de incidente nu se limitau la cazul Wooler. Lennon ar fi avut altercații și cu alți colegi de scenă în perioada petrecută la Hamburg și Liverpool, deși multe dintre ele nu au fost documentate oficial.
Pe internet circulă multe afirmații conform cărora Lennon ar fi abuzat fizic partenerele, copiii sau că ar fi făcut declarații bizare despre mama lui. Niciuna dintre aceste acuzații nu poate fi confirmată de surse credibile.
Nu există dovezi clare sau surse de încredere care să susțină următoarele: că Lennon l-ar fi lovit pe Stuart Sutcliffe în cap, ceea ce ar fi dus la hemoragia cerebrală care l-a ucis, sau că ar fi țipat în urechea fiului său Sean și i-ar fi provocat pierderea auzului. Există zvonuri ce spun că acesta chiar ar fi întreținut relații intime cu propria sa mamă.
Aceste afirmații nu apar în biografii serioase, interviuri de arhivă sau documente oficiale, așadar rămân zvonuri sau povești fabricate.
Începând cu sfârșitul anilor ’60, Lennon a cunoscut o transformare profundă. A devenit promotor al păcii, al feminismului și al introspecției, recunoscând public greșelile din trecut. Deși episoadele de violență fac parte din istoria sa, cei apropiați l-au descris ulterior ca fiind o persoană schimbată, mult mai conștientă și regretând sincer ceea ce făcuse.
Viața lui John Lennon reflectă o dualitate profundă: tânărul capabil de violență și figura globală care milita pentru iubire și nonviolență. Cazul Wooler, bine documentat, contrastează dureros cu mesajul său ulterior. Alte acuzații, oricât de șocante ar fi, nu au susținere factologică.
Separând realitatea documentată de zvonuri, putem înțelege complexitatea acestui personaj contradictoriu. John Lennon a fost un om cu lumini și umbre.
John Lennon a fost ucis pe 8 decembrie 1980, în fața locuinței sale din New York, de către Mark David Chapman, un fost fan obsedat, care îl așteptase toată ziua pentru un autograf.
Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Ne puteți urmări și pe Google News sau pe pagina noastră de Facebook