Simona Ionescu / Redactor Șef
Leon Dănăilă, unul dintre medicii geniali ai României, a trăit modest din voința sa. ”Salariile au fost tot timpul mici. Exact când am terminat eu, salariile erau la fel. Eu aveam 700 de lei pe lună, dădeam 500 lei la gazdă şi 200 mă costa masa. N-aveam bani, mi se rupseseră ciorapii. Am scris acasă să-mi trimită nişte bani. Ai meu au rămas stupefiaţi :«Păi, cum? Tu ai ajuns medic şi ceri bani de la noi?» Asta era situaţia”, spunea Leon Dănăilă. Pe ușa de la cabinetul său scria că toate consultațiile sunt gratuite.
La 87 de ani, a fost lăsat să sufere, cu dureri mari, pe lista de așteptare pentru operație programată la Spitalul Foișor. O coxartroză îl chinuia de mai mult timp, dar el a dus-o pe picioare , atâta timp cât a putut.
Leon Dănăilă i se mai spune şi „sculptorul de creiere”. Unul dintre cei mai mari neurochirurg de la noi şi o somitate internaţională. Academii din întreaga lume îl aprecaiză. Are zeci de cărţi scrise, 18 brevete de inventator şi 40.000 de operaţii pe creier la activ. Un record care îl face unic în lume.
Pentru pacienţii săi, Leon Dănilă a fost „Dumnezeu”. El a reuşit performanţa de a reduce mortalitatea din România de la 49%, la 4%, în cazul anevrismelor intracerebrale. Tot el a fost cel care a introdus în spitalele din Romania microscopul operator în 1979 şi laserul, în 1984.
Cu toate că este recunoscut în toată lumea ca o somitate în domeniu, Leon Dănăilă a fost toată viața un om modest. Toate consultaţiile au fost gratuite. A vrut să-şi vândă casa pentru a publica o carte.
”Mi s-a propus pe vremea lui Ceauşescu să fiu ministrul Sănătăţii, dar eu am refuzat. Am zis că dacă nu ai bani să îmbunătăţeşti sistemul sanitar degeaba mă duc eu acolo. Că te judecă toată lumea. Ministrul nu vine cu sacul cu bani. El depinde de bugetul care i se dă.
Dacă aş fi acum tot n-aş avea posibilitate să fac ceva. S-au perindat la noi cei mai mulţi miniştri şi n-au putut rezolva dotările, salariile medicilor care sunt foarte mici.
Eu când am avut bursă în America mi-am dat seama cum e situaţia în străinătate. M-am întâlnit cu mulţi medici plecaţi ilegal, care mi-au zis că le-au dat posturile cele mai proaste, de radiologi, de ginecologi. Acolo participam la operaţie, era un profesor de la care am învăţat foarte mult.
Nu m-a tentat să plec că ştiam care e situaţia. Eu am fost în toate ţările, şi peste tot era la fel, îţi dădeau posturi proaste. Aveam şi eu tendinţă să ajung profesor, în Academie. Acolo în nici un caz nu puteai nici să visezi la aşa ceva. Drept să vă spun titlurile contează destul de mult, eu am pus preţ pe ele.
Am făcut abstracţie de latura materială, ca drept dovadă eu nu sunt un om bogat, cred că sunt cel mai sărac medic din lume. Am scris pe uşă: toate consultaţiile se dau gratuit. Vin la mine cine vrei şi cine nu vrei”, povestea Leon Dănăilă.
Leon Dănăilă povestit cum fost l începutul crierei. ”S-au schimbat multe, tehnica operatorie pe care eu am văzut-o atunci, când am venit în 1961, era foarte brutal. Se scotea cu degetul tumora din creier, sângera foarte mult, majoritatea bolnavilor rămâneau cu o paralizie. Mulţi dintre ei, peste 50 %, mureau. Aşa era tehnica la vremea respectivă.
Pe mine m-a impresionat această mortalitate crescută şi deficitele motorii pe care le lăsa operatorul după intervenţia chirurgicală. Eu citisem în nişte reviste din străinătate că mortalitatea operatorie la ei este de 3-4-5%. M-a frapat acest lucru, fiindcă viaţa omului este foarte scumpă şi noi medicii avem datoria să-i salvăm, nu să-i omorâm prin actul operator.
Datorită acestui fapt am făcut rost de o bursă. Am vrut să plec şi eu în străinătate să văd cum se operează acolo. În ani 1980-1981, am obţinut o bursă Fulbright în America, la New York. Acolo am văzut că se operează printr-o altă tehnică, nu prin cea pe care o ştiam eu.
Se opera cu microscopul operator, care luminează câmpul operator foarte bine, măresc formaţiunile nervoase, şi în special vasele de sânge. După ce m-am întors de la New York, am introdus şi eu tehnica microchirurgicală şi am reuşit să scad această mortalitate, am reuşit ca bolnavii după operaţie să rămână cu deficite motorii cât mai mici.”
Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Ne puteți urmări și pe Google News sau pe pagina noastră de Facebook
