Simona Ionescu / Redactor Șef
Constantin Tănase, actorul care a dat numele Teatrului de revistă, a avut o viață fascinantă. S-a născut în Vaslui, pe 5 iulie 1880. Părinții săi era oameni simpli. Tatăl, Ion Tănase, era laborant de farmacie, iar mama sa, Elena, era casnică. Avea să ajungă mare actor de comedie şi de vodevil, cupletist, umorist, dar şi regizor de teatru.
În primii ani de viață, Constantin Tănase a avut parte de o copilărie clasică. Alerga cu prietenii săi toată ziua pe ulițe, înota în apele Vasluieţului şi prindea cu mâna peşti şi raci, iar iarna se dădea pe gheaţă, cu o singură patină, pe care o confecţionase chiar el.
Nasul său lung i-a adus încă din anii copilăriei și o poreclă care avea să îl urmărească întreaga viață: „Năsăilă”. Ca și elev, performanțele sale au fost unele mediocre, căci singurele materii care îl atrăgeau erau muzica și sportul.
Cu lumea teatrului a luat contact încă de mic copil. Atunci când nu era prezent la concertele fanfarei militare din grădina publică din Vaslui, Tănase mergea la spectacolele de teatru popular de la Grădina „Pîrjoala”. Acolo a avut ocazia să admire prestaţia unor actori precum Zaharia Burienescu şi I.D. Ionescu.
Viitorul mare actor a fost atât de atras de lumea teatrului, încât și-a alcătuit prima trupă, chiar în beciul casei sale, apoi în hambar. Micuța trupă de amatori juca la vremea aceea piese precum „Meșterul Manole”, „Căpitanul Valter Mărăcineanu” sau „Constantin Brâncoveanu”.
La scurtă vreme a apărut şi prima sa experienţă în teatrul profesionist, fiind cooptat în trupa de teatru de limba idiș din Vaslui, condusă de Mordechai Segalescu.
În 1896, când a terminat școala generală, Constantin Tănase s-a înscris la liceul militar din Iași, unde a picat, însă, la examenul medical. A ajuns apoi la liceul „Nicolae Bălcescu” din Brăila, pe care l-a frecventat o scurtă perioadă de timp. A renunțat însă, din cauza lipsei banilor.
La 18 ani devine învăţător la Cursești, Rahova, însă, după un conflict directorul și unii dintre profesori, se mută ca învăţător la şcoala din Hârșoveni, Poenești. Aprecierea de care s-a bucurat aici a atras însă antipatia notarului şi a altor câteva figuri locale, viitorul actor fiind în cele din urmă dat afară din şcoală.
Cariera sa de actor a început în 1899, în circumstanțe surprinzătoare. În acel an, Constantin Tănase s-a înrolat ca și voluntar în cadrul Regimentului 1 Geniu București. Acolo, a înființat un teatru, în cadrul căruia, timp de 3 ani, a organizat spectacole pentru soldați în sala de mese.
După efectuarea stagiului militar, se înscrie la cursurile Conservatorului de Artă Dramatică, unde, în faţa comisiei formate din Ştefan Sihleanu, C.I. Nottara, Aristizza Romanescu, Alexandru Davila şi Eduard Wachmann, prezintă cu succes fabula „Naiul, cobza şi vioara“.
Despre perioada studenției, Constantin Tănase spunea că a fost una cruntă, din cauza lipsei banilor.
„Am dus cea mai neagră mizerie pe care şi-o poate închipui cineva! Eram admis la Conservator. Foarte bine. Dar ce mâncăm?“, rememora actorul cândva.
Pentru a se întreţine, cât de cât, Tănase a fost comisionar, vânzând unsoare pentru copitele cailor, apoi a cântat în corul bisericii. Însă banii pe care îi primea nu reprezentau mare lucru.
„Aveam grijă în fiecare seară să-mi pun în ghete nişte cartoane, care-mi ţineau în loc de talpă. Seara le schimbam, şi aşa, în fiecare zi, aveam pingele noi“, își amintea marele actor.
În vara anului 1905, Constantin Tănase a absolvit Teatrul și s-a căsătorit cu actrița Iosefina Reitman. A început să lucreze în teatru, primind roluri minore la Teatrul Național și jucând în trupe particulare, precum Compania Grigoriu, Nicu Poenaru și N. Niculescu Buzău, oscilând între operetă și comedie.
A devenit cunoscut după prestațiile din trupa lui Alexandru Bărcănescu, la „Asociația lirică“, înființată în 1912. În timpul Primului Război Mondial, Tănase întrerupe stagiunea și se înrolează. Pentru a ridica moralul soldaților români răniți, susținea momente artistice în spitale alături de personalități precum George Enescu.
Căsnicia cu Iosefina Reitman nu a durat însă mult. În 1917, avea să se căsătorească cu Virginia Niculescu (ulterior Tănase), cea care avea să îi rămână soție până la moartea acestuia.
În 1919, pe când avea aproape 40 de ani, Constantin Tănase a înfiinţat trupa de teatru de revistă „Cărăbuș”, chiar în inima Capitalei.
„Teatrul Cărăbuș” avea să devină peste ani renumitul Teatru de revistă „Constantin Tănase”. Aici s-au afirmat de-a lungul anilor personalități marcante precum: Maria Tănase, Horia Căciulescu, Alexandru Arșinel, Stela Popescu, Nicu Constantin, Cristina Stamate și mulți alții.
Spectacolele promovau un personaj apreciat de public – cetățeanul simplu, umilit de autorități, îmbrăcat în costum cu pătrățele, cu crizantemă la butonieră și baston. Acest personaj devenea vocea categoriilor sociale defavorizate.
Spectatorii erau fascinați de fast, balet, paiete, orchestră și dansatori. Serile la „Cărăbuș” erau evenimente de neratat pentru bucureșteni, iar Tănase era principalul animator, creând atmosfera: dacă vrei să râzi, mergi „la Tănase”.
Astfel, s-au pus bazele teatrului de revistă în România, inspirat din cabaretul francez. Tănase a combinat monologul, cupletul satiric și muzical, aducând un stil modern de spectacol.
Constantin Tănase, ale cărui spectacole aveau adesea subiecte sensibile, a intrat frecvent în vizorul cenzurii. Trupa „Cărăbuș” a realizat numeroase turnee, atât în România, cât și în Turcia și Paris.
Odată cu îmbunătățirea situației financiare, Tănase a fost implicat în acte caritabile, finanțând construcția unei biserici și a trei școli.
A apărut în filme precum „Peripețiile călătoriei lui Rigadin de la Paris la București” (1924), „Visul lui Tănase” (1932) și „Răbdare Tănase!” (1943).
Pentru contribuțiile sale artistice, a fost decorat cu Ordinul „Coroana României” în grad de Comandor pe 28 ianuarie 1942.
În călătoriile sale, Constantin Tănase l-a cunoscut și pe legendarul Charlie Chaplin. Aflat la Paris cu soția sa, Virginia și cu actrița Mia Apostolescu, cei trei au avut parte de o întâlnire cu totul neașteptată. Întâmplarea a fost consemnată în cartea „Tănase“, scrisă de Ioan Massoff şi Radu Tănase.
„În restaurantul «El Garron», din Paris, se găseau la o masă Tănase cu soţia si cu actriţa Mia Apostolescu. La o altă masă, Chaplin, fiind, bineînţeles, ţinta multor priviri din local. Când celebrul artist s-a ridicat să danseze, lumea l-a aplaudat. Tănase, care avea o mare admiraţie pentru Charlot, aplauda de asemenea. Ceva mai târziu, s-a hotărât şi a invitat-o la dans pe Mia Apostolescu.
Dansa cu uşurintă, mişcându-se, în ciuda corpolenţei sale, cu multă dezinvoltură (…). Printre cei care-l admirau pe Tănase era şi Chaplin, care simţise de îndată că Tănase nu-i un consumator oarecare. Chemând un chelner, Chaplin se interesă, arătându-l pe Tănase:
– Cine este?
– Cred că un american bogat şi excentric, răspunde chelnerul, încercând să găsească o explicaţie, apoi se apropie de masa lui Tănase şi îi spuse că Chaplin a vrut să ştie cine e:
– I-am spus că sunteţi american… aşa credeam, se scuză omul.
– American? Asta-i bună, sări Tănase, te rog să te duci imediat si să-i spui ca sunt român… înţelegi? Roumain… artist din Bucureşti… Bucharest… comprenez?
Chelnerul s-a executat întocmai si cei doi actori s-au întors, zâmbind, unul spre altul. În clipa următoare, cum mesele nu erau prea depărtate, amândoi se apropiară şi-şi strânseră mâinile:
– Tănase!
– Chaplin!
Apoi, la îndemnul discret al orchestrei, ce urmărise scena, atât Tănase, cât şi Chaplin şi-au invitat din nou partenerele, dansând încă o dată, spre satisfacţia publicului.“
Constantin Tănase a avut doi copii cu soția sa, Virginia: pe Radu și Aurică. Despre cel de-al treilea copil al legendarului actor, Traian, nu se știu foarte multe. Presa consemna, la începutul anilor 2000, că Traian Tănase a murit sărac, în timp ce se lupta cu statul român pentru retrocedarea vilei „Cărăbuș” și a livadei de 4 hectare, pe care actorul le deținea la Săftica.
Se spune că Traian Tănase a fost copil din afara căsătoriei, însă de asemenea că semăna mult cu regretatul actor. A trăit în sărăcie însă și așa a și murit. De ceilalți doi fii ai actorului, Radu și Aurică, nu se știu multe, nefiind consemnați de istorie. Singurele date care se cunosc sunt cele notate în necrologul actorului din 1945, acolo unde este menționată Otilia, nora lui Constantin Tănase. Nu se cunosc însă alte detalii.
După cel de-al doilea război mondial, într-o zi de august a anului 1945, Constantin Tănase mergea spre casă, dar căldura l-a făcut să se oprească la o terasă de lângă Cișmigiu, acolo unde a băut o bere rece. Seara i se face rău și constată că are amigdalită. Rapid, se declanșează o stare infecțioasă generală și se vaită că îl doare un picior.
După 20 de zile în care zace la pat, Constantin Tănase părăsește scena vieții definitiv, la 65 de ani. A fost depus în rotonda Ateneului Român. Timp de trei zile, zeci de mii de oameni au trecut prin fața catafalcului. A fost înmormântat pe 31 August. La Bellu, acolo unde își doarme somnul de veci, îl veghează, simbolic, un cărăbuș.
Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Ne puteți urmări și pe Google News sau pe pagina noastră de Facebook
