Simona Ionescu / Redactor Șef

Marlene Dietrich, “Îngerul albastru” de la Hollywood

Marlene Dietrich, “Îngerul albastru” de la Hollywood
Marlene Dietrich  a fost unul din idolii secolului trecut. A crescut fără tată, a cântat în cor și voia să devină o mare violonistă. A jucat în 50 de filme și a cântat soldaților de pe front ”Lili Marleen”. Un star mondial, cu viață misterioasă.

Marlene Dietrich a fost mai întâi coristă, violonistă, apoi a cântat în cabaret. De mică, a învățat franceză, engleză, balet, mandolină, vioară și pian. La 29 de ani, era star la Hollywood, prima actriță de origine germană care a ajuns celebră în  studiourile Paramount.

Marlene Dietrich, “Îngerul albastru”, la Hollywood

Marlene Dietrich s-a făcut remarcată prin frumusețea ei misterioasă și vocea ei senzuală. Deși a jucat în 50 de filme, unele reper în cinematografia mondială, dar nu a primit nici un premiu Oscar. A murit la Paris pe 6 mai 1992, la vârsta de 90 e ani. Ca și Greta Garbo, viața ei a fost una plină de secrete.

Maria Magdalene Dietrich își schimbă numele în Marlene Dietrich, o combinație între cele două prenume. Își face debutul în filmul „The Little Napoleon” (1923). Îl cunoaște pe soțul său, Rudolf Sieber, pe platoul de filmare al filmului „Tragedy of Love” în același an. Singurul copil al ei, Maria Elisabeth Sieber, se naște anul următor. Continuă să joace în filme, la Berlin.

Rolul care a lansat-o a fost cel din filmul regizat de Josef von Sternberg, “Îngerul albastru”. Era ecranizarea unei povești de dragoste dintre o cântăreață de cabaret și un profesor bătrân. Filmul o va propulsa nu numai ca actriţă, ci şi ca o voce deosebită.

Marlene Dietrich la Hollywood

Succesul ”Îngerului albastru” a fost atât de mare încât actrița a fost invitată la Hollywood. Marlene se va stabili în Beverly Hills, unde va trăi o viaţă retrasă, lăsându-şi soţul, Rudolf Sieber şi fiica, Maria, în Berlin.

În America, va juca între anii 1930 şi 1935 în şase filme regizate de către Josef von Sternberg, impresionând publicul american prin frumuseţea sa, exotică, misterioasă, şi prin vocea sa.

În anul 1933 a revenit în Germania, din concediu, și a auzit pentru prima dată vocea lui Hitler la radio, încă de pe când se afla pe vasul cu care traversase oceanul. Ceilalți pasageri au reacționat cu bucurie la auzul acestuia și au început să fluture drapelele naziste, exclamând „Heil Hitler!”. Dietrich a simțit teama din țara sa natală și s-a întors fără întârziere în Statele Unite.

Marlene Dietrich a fost femeia fatală de la Hollywood

Succesul de care se bucura în Statele Unite a ajuns la urechile germanilor, chiar și la ale lui Hitler. În anul 1939, Hitler a trimis un curier la reședința acesteia pentru a-i propune să joace într-un film de promovare a partidului nazist. Marlene a refuzat sec. Între timp devenise cetățean american. Hitler s-a înfuriat și i-a ars filmele, declarând-o trădătoare.

A refuzat să se întoarcă în Germania din cauza noului regim politic a lui Adolf Hitler. Va renunţa la cetăţenia germană şi va susţine moral soldaţii care luptau pe fronturile din Africa, Franţa şi Italia. Eforturile sale vor fi răsplătite cu medalii oferite de guvernele american, israelian şi francez. Cântecul ”Lili Marleen” era cântată în America, în Europa și în Germania nazistă.

De la 44 de ani nu mai are succes în filme

În 1945, va reveni la New York însă succesul său scăzuse dramatic. Hollywood-ul îi va întoarce spatele, dar Marlene Dietrich și-a organizat recitaluri în întreaga lume.

Va mai apărea rar pe marele ecran în filme precum “Stage Fright”, regizat de Alfred Hitchcock, “Witness for the Prosecution” şi „Procesul de la Nürenberg”, regizat de Stanely Kramer. Mai multe accidente o vor împiedica să participe la înmormânarea soţului său, Rudolf Sieber. Aveau un mariaj de o jumătate de secol, chiar dacă au stat mai mult despărțiți. Presa timpului i-a atribuit actriței numeroase relaţii cu bărbaţi celebri ai acelor timpuri.


Greta Garbo, cea mai misterioasă dintre vedetele de la Hollywood

Charlie Chaplin. O legendă pentru public, haos în viaţa personală

Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.

Recomandarile noastre