Gogoși, papanași, sărățele, biscuiți, gemuri, prăjiturile Albă ca Zăpada, Negresele, Furnicuța și chiar și pânea cu zahăr - acestea sunt dulciurile cu care cei din generația anilor 70-80-90 au crescut. Erau nelipsite de pe mese, preparatele fiind făcute din „mai nimic”. Din păcate, acestea au lăsat o amprentă asupra sănătății noastre. De asemenea, nici generația actuală nu va avea un viitor mai bun din punct de vedere medical. Poate va fi chiar mai rău, din cauza produselor procesate.
Cercetătorii care au realizat studiul, publicat în British Journal of Nutrition, afirmă că descoperirile lor subliniază importanța unei diete alimentare sănătoase din copilărie pentru a proteja sănătatea inimii și a vaselor de sânge pe parcursul vieții.
Alimentație bogată în calorii și grăsimi în copilărie duce la artere rigide în cursul vieții
Cercetătorii de la Universitatea din Bristol au investigat legăturile dintre alimentația din copilărie și rigiditatea arterială în adolescență. Aceștia au constatat că o alimentație bogată în calorii, grăsimi și zahăr și săracă în fibre, la vârsta de șapte și 10 ani, a fost asociată cu artere mai rigide la vârsta de 17 ani.
În plus, modelele alimentare mediteraneene și antiinflamatorii păreau să fie protectoare pentru sănătatea inimii, iar copiii ale căror diete erau cele mai asemănătoare cu aceste modele aveau artere mai puțin rigide și mai elastice la 17 ani.
„Potențial pentru efecte de lungă durată”
„Cercetarea noastră evidențiază importanța dezvoltării unor obiceiuri alimentare bine echilibrate încă din copilărie pentru a reduce riscul de probleme cardiace viitoare. Rigiditatea arterială este un semn important al deteriorării vaselor de sânge cu potențial de efecte de lungă durată.
Prin legăturile sale cu hipertensiunea arterială, aceasta este asociată cu o serie de afecțiuni grave, inclusiv insuficiență cardiacă, accident vascular cerebral și demență vasculară.
Sperăm că munca noastră evidențiază nevoia de strategii de prevenire pentru a opri dezvoltarea rigidității arteriale la oameni de la o vârstă atât de fragedă”, a declarat dr. Genevieve Buckland, BHF Research Fellow la Bristol Medical School, Universitatea din Bristol, care a condus cercetarea, a declarat:
Au fost studiați copii cu vârsta de 7, 10 și 13 ani
Cercetătorii au colectat informații despre dietele a peste 4.700 de copii cu vârste de șapte, 10 și 13 ani. Rigiditatea arterială și grosimea pereților arteriali au fost apoi măsurate la mii dintre acești copii la vârsta de 17 și 24 de ani.
Scorurile au reflectat cât de aproape s-a aliniat dieta copilului la cinci modele alimentare, fiecare dintre acestea fiind cunoscut fie pentru a ajuta la protejarea sănătății inimii, fie pentru a crește riscul de probleme cardiace.
Copiii cu diete bogate în calorii, grăsimi și zahăr și sărace în fibre la vârsta de șapte și 10 ani aveau artere mai rigide la vârsta de 17 ani. În comparație cu cei care consumaseră alimente mai puțin calorice, grase și zaharoase în copilărie. În cercetările anterioare asupra acestor copii, acest model de dietă bogată în calorii a fost asociat cu excesul de greutate în copilărie și adolescență.
Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
