Simona Ionescu / Redactor Șef
Hepatita B, hepatita C şi papilomavirusul uman sau HPV se numără, conform Asociaţiei Americane pentru Cercetarea Cancerului, printre cauzele comune ce pot duce la apariția necruțătoarei boli. Specialiștii atrag însă atenția asupra unei bacterii comune din stomac, ce poate cauza cancer.
Helicobacter pylori, cunoscut sub numele de H. pylori, este agentul patogen responsabil de cel mai mare număr de cazuri de cancer la nivel mondial. Cel mai recent an pentru care sunt disponibile date este 2018, când H. pylori a fost responsabil pentru 810.000 dintre cazurile de cancer la nivel global. Comparativ, HPV a generat 690.000 de cazuri în acel an, urmat de hepatita B, cu 360.000 de cazuri.
Helicobacter pylori este o bacterie comună în stomac, afectând 30-40% dintre americani la un moment dat. Aceasta poate cauza ulcere stomacale sau intestinale și gastrită, o inflamație a mucoasei stomacului. În timp, infecția cu H. pylori poate duce la afecțiuni mai grave, potrivit dr. Linda Cummings, gastroenterolog și profesor la Universitatea Case Western Reserve.
„La unele persoane care sunt susceptibile din cauza factorilor genetici, a stilului de viaţă sau a caracteristicilor tulpinii H. pylori în sine, această inflamaţie duce la modificări precanceroase ale mucoasei stomacului care pot evolua în cele din urmă spre cancer”, a declarat dr. Linda Cummings.
Semnele unei infecții cu această bacterie pot include greață, pierderea în greutate, dificultăți la înghițire și arsuri stomacale intense, deși multe infecții pot fi fără simptome.
Bacteria H. pylori poate crește riscul de a dezvolta două tipuri de cancer: limfomul MALT (țesut limfoid asociat mucoasei), o formă de limfom non-Hodgkin care afectează stomacul, și un tip de cancer gastric denumit adenocarcinom, care se formează din mucoasa stomacului.
Conform Societății Americane de Cancer, între 90 și 95% dintre toate cazurile de cancer de stomac sunt adenocarcinoame. Bacteria H. pylori reprezintă principalul factor de risc pentru apariția cancerului gastric, a explicat dr. Cummings.
Persoanele infectate cu această bacterie prezintă un risc de două până la șase ori mai mare de a dezvolta cancer gastric și limfom MALT, în comparație cu cei neinfectați, conform Centrelor pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (CDC).
Este important de menționat că, în majoritatea cazurilor, infecția cu H. pylori nu cauzează cancer. „Se estimează că doar între 1% și 3% dintre persoanele infectate cu H. pylori vor dezvolta cancer”, a adăugat dr. Cummings.
Deşi nu se cunosc suficiente lucruri despre transmiterea bacteriei, dr. Cummings spune că H. pylori poate fi răspândită prin intermediul fluidelor corporale.
„Întrucât H. pylori poate fi găsită în fecale (scaun), suc gastric, salivă şi plăci dentare, ar putea fi potenţial răspândită prin secreţii orale sau vărsături”, a spus ea.
Transmiterea bacteriei H. pylori în gospodărie este frecventă, mai ales dacă un părinte sau un frate este infectat, majoritatea infecțiilor fiind contractate în copilărie, adesea din cauza igienei și condițiilor de viață precare. Infecțiile cu H. pylori sunt mai frecvente în țările cu venituri mici și medii, dar și în anumite comunități din Statele Unite, precum cele indigene, unde rata infecției este semnificativ mai mare decât media națională.
Infecția cu H. pylori poate fi asimptomatică, dar unele persoane prezintă disconfort abdominal, vărsături, pierdere în greutate, dificultăți de înghițire și arsuri stomacale. Scaunele negre și urât mirositoare pot indica un ulcer sângerând cauzat de H. pylori.
Testarea este singura modalitate de a confirma infecția, existând patru metode: test respirator cu uree, test cu antigen fecal, endoscopie superioară și test de sânge. Screeningul nu este recomandat, dar testarea este sugerată pentru persoanele cu simptome, ulcer, istoric familial de H. pylori sau cancer gastric, și pentru cei care iau regulat medicamente antiinflamatoare.
Infecțiile cu H. pylori nu dispar fără tratament și au devenit mai greu de vindecat din cauza rezistenței bacteriei la anumite antibiotice. Tratamentul actual durează două săptămâni și implică mai multe medicamente, inclusiv medicamente de suprimare a acidului gastric și antibiotice, uneori completate cu compuși pe bază de bismut.
În unele cazuri, pacienții necesită un al doilea sau al treilea tratament cu antibiotice. Deși există teste care pot identifica rezistența la antibiotice, acestea nu sunt larg disponibile.
Deoarece modalitatea exactă de transmitere a bacteriei H. pylori nu este complet înțeleasă, se consideră că aceasta este cel mai frecvent contractată în copilărie, ceea ce face prevenirea răspândirii bacteriei dificilă.
„Un frate, mamă sau tată infectat reprezintă factori de risc semnificativi pentru infecția cu H. pylori”, explică dr. Cummings.
Pentru a limita răspândirea H. pylori, se recomandă spălarea frecventă a mâinilor, în special după folosirea toaletei, evitarea împărțirii tacâmurilor și a paharelor, precum și consumul de apă din surse sigure și curate.
Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Ne puteți urmări și pe Google News sau pe pagina noastră de Facebook
